Nu mai pot sa o astept,
Inima imi toarna focuri,
Sunt un clown, si nu e drept
Sa ma plang de-atatea jocuri.
Vinovata e doar ea,
M-a uitat intre straini,
Unde esti tu iarna mea
Sa-mi dai saniilor caini ?
Stelian Maria, 28/09/1990, Malmö
duminică, 30 ianuarie 2011
Sa vii
Si va veni o vreme cand cerul ma va strange
In bratele-i vanjoase, cu sori impodobite,
Iubito tu ma iarta, nu rade si nu plange,
Sa-mi canti incet o doina din satele cernite.
Sa-mi canti de dorul frunzei si-al Oltului pribeag,
Si de Carpatii mandri, cu fruntea langa cer,
Iar Craii sa mi-i pui la cap in loc de steag,
Deasupra-mi sa asterni al iernii noastre ger.
Din an in an sa vii, o data de Craciun,
Si sa-mi colinzi in taina, asa ca pe la noi,
Caci vei gasi alaturi ceva din ce-am mai bun,
Un vers uitat de vreme, de oameni si nevoi.
Atunci sa te ridici si pasul sa-l grabesti
Spre anul care vine cu celalalt Craciun,
Raman aici iubito, din nou sa ma gasesti
Si n-am sa uit, alaturi, sa-ti pun ce am mai bun !
Stelian Maria, 28/11/1990, Malmö
In bratele-i vanjoase, cu sori impodobite,
Iubito tu ma iarta, nu rade si nu plange,
Sa-mi canti incet o doina din satele cernite.
Sa-mi canti de dorul frunzei si-al Oltului pribeag,
Si de Carpatii mandri, cu fruntea langa cer,
Iar Craii sa mi-i pui la cap in loc de steag,
Deasupra-mi sa asterni al iernii noastre ger.
Din an in an sa vii, o data de Craciun,
Si sa-mi colinzi in taina, asa ca pe la noi,
Caci vei gasi alaturi ceva din ce-am mai bun,
Un vers uitat de vreme, de oameni si nevoi.
Atunci sa te ridici si pasul sa-l grabesti
Spre anul care vine cu celalalt Craciun,
Raman aici iubito, din nou sa ma gasesti
Si n-am sa uit, alaturi, sa-ti pun ce am mai bun !
Stelian Maria, 28/11/1990, Malmö
sâmbătă, 29 ianuarie 2011
O zi in padure
La padurea care suna
Bucium lung si voie buna
Latra lupi-a lana plina
Cerand codrului arvuna
Au sa vina asa pe rand
Zile-ntoarse fumegand
Lupii-n stana ciobanei
Cu suman si clopotei
Oile in codrul des
Cainii politisti la ses
Si ciobanii pe poteci
Fluierand a toamne reci.
Stelian Maria
Bucium lung si voie buna
Latra lupi-a lana plina
Cerand codrului arvuna
Au sa vina asa pe rand
Zile-ntoarse fumegand
Lupii-n stana ciobanei
Cu suman si clopotei
Oile in codrul des
Cainii politisti la ses
Si ciobanii pe poteci
Fluierand a toamne reci.
Stelian Maria
Mana
Doamna mea, priveste-mi mana,
Si de n-ai s-o vezi sa-mi spui,
Am s-o caut unde-i luna
Colo agatata-n cui.
Voi veni apoi pe-o raza
Intr-o noapte ca un fum,
Si-am sa ti-o asez in vaza
Si sa-mi vad apoi de drum.
Doamna mea, priveste-mi mana,
A-nceput sa prinda floare,
Sa ma cauti unde-i luna,
Altfel mana mea te doare.
Stelian Maria
Si de n-ai s-o vezi sa-mi spui,
Am s-o caut unde-i luna
Colo agatata-n cui.
Voi veni apoi pe-o raza
Intr-o noapte ca un fum,
Si-am sa ti-o asez in vaza
Si sa-mi vad apoi de drum.
Doamna mea, priveste-mi mana,
A-nceput sa prinda floare,
Sa ma cauti unde-i luna,
Altfel mana mea te doare.
Stelian Maria
Liniste
A cazut, nu stiu de unde,
Un luceafar adormit
Peste tropotul de umbre,
Peste minus infinit,
Luna-i franta si buimaca,
Invelita toata-n fum,
Ca o salcie uitata
nu stiu unde, nu stiu cum,
Iar padurea ametita
A pornit in hohot surd
Sa de-a glasului ispita,
Sa se-auda pan`la fund,
Lupii s-au oprit din panda,
Caprioarele-au oftat...
Mai incepe inc-o runda
Intre pajiste si sat.
Stelian Maria
Un luceafar adormit
Peste tropotul de umbre,
Peste minus infinit,
Luna-i franta si buimaca,
Invelita toata-n fum,
Ca o salcie uitata
nu stiu unde, nu stiu cum,
Iar padurea ametita
A pornit in hohot surd
Sa de-a glasului ispita,
Sa se-auda pan`la fund,
Lupii s-au oprit din panda,
Caprioarele-au oftat...
Mai incepe inc-o runda
Intre pajiste si sat.
Stelian Maria
vineri, 28 ianuarie 2011
In petit
Aseara vantul mi-a soptit,
Luandu-ma de dupa gat,
C-ar da orice, c-ar da oricat
Sa poata merge in petit.
Trecand hai-hui printre nameti
El a zarit o floare rara
Ce semana a primavara
Cu focuri blande in pometi.
Si-a stat pe loc, parca traznit.
Sa o priveasca mai de-aproape...
S-a prefacut luntras pe ape
s-o cucereasca prin vaslit.
I-am spus voios ca-i voi fi nas.
Sa mearga asadar s-o ceara !
Si a plecat cantand aseara
Cu murfatlar si-un cos de cas.
Stelian Maria
Luandu-ma de dupa gat,
C-ar da orice, c-ar da oricat
Sa poata merge in petit.
Trecand hai-hui printre nameti
El a zarit o floare rara
Ce semana a primavara
Cu focuri blande in pometi.
Si-a stat pe loc, parca traznit.
Sa o priveasca mai de-aproape...
S-a prefacut luntras pe ape
s-o cucereasca prin vaslit.
I-am spus voios ca-i voi fi nas.
Sa mearga asadar s-o ceara !
Si a plecat cantand aseara
Cu murfatlar si-un cos de cas.
Stelian Maria
Baltica II
In asta noapte te reneg,
Esti mai rea ca lupu-n crang,
De te prind am sa te leg,
Ca-ntr-un cleste-am sa te strang.
N-ai astampar fiara cruda,
Ma desparti de somnul meu
Si esti rece, si esti uda,
Martor am pe Dumnezeu !
Ti-ai luat titluri de noblete
Si te porti cu nasul sus,
Astea-s valuri nataflete
Ca si vantul din apus.
Intr-o zi vei fi mai blanda,
Iar smaraldul tau mai cald,
Si in trupul tau de nuda
Ca-ntr-o lume-am sa ma scaald !
Stelian Maria, 18/11/1990, pe vaporul Freedom, lagar pentru refugiati. Malmö
Esti mai rea ca lupu-n crang,
De te prind am sa te leg,
Ca-ntr-un cleste-am sa te strang.
N-ai astampar fiara cruda,
Ma desparti de somnul meu
Si esti rece, si esti uda,
Martor am pe Dumnezeu !
Ti-ai luat titluri de noblete
Si te porti cu nasul sus,
Astea-s valuri nataflete
Ca si vantul din apus.
Intr-o zi vei fi mai blanda,
Iar smaraldul tau mai cald,
Si in trupul tau de nuda
Ca-ntr-o lume-am sa ma scaald !
Stelian Maria, 18/11/1990, pe vaporul Freedom, lagar pentru refugiati. Malmö
Baltica I
Aceasta mare nu stie ce vrea.
E linistita astazi, ca un prunc,
Dar fierbe-acolo jos, pe undeva,
Si-mi vine ca-ntr-o iarba sa m-arunc.
Ma crede mai batran ca ea, si sunt,
Am numai mila cand o vad asa,
Si-i bucuroasa toata fara vant...
Aceasta mare nu stie ce vrea.
O adiere doar de s-ar porni
Va deveni mai rece si mai rea,
Si trupul plin de scoici si-l va urni...
Aceasta mare nu stie ce vrea.
Stelian Maria, 13/09/1990 pe vaporul lagar, Malmö
E linistita astazi, ca un prunc,
Dar fierbe-acolo jos, pe undeva,
Si-mi vine ca-ntr-o iarba sa m-arunc.
Ma crede mai batran ca ea, si sunt,
Am numai mila cand o vad asa,
Si-i bucuroasa toata fara vant...
Aceasta mare nu stie ce vrea.
O adiere doar de s-ar porni
Va deveni mai rece si mai rea,
Si trupul plin de scoici si-l va urni...
Aceasta mare nu stie ce vrea.
Stelian Maria, 13/09/1990 pe vaporul lagar, Malmö
Ploaia
Imi bate ploaia-n geam, parca esti tu
Venind din universuri fara teama
Cand vantul printre plete iti trecu
Sunand prin frunze clopote de-arama.
Te-aud in sticla geamului batand,
Cu-argintul picaturilor de ploaie,
Si te aduni, gingas alunecand
Iubito, pan` la mine in odaie.
Te strang in palma-mi mare pic cu pic
Si insetat apoi sa sorb din tine,
Eu am uitat ca sunt atat de mic
Si ca de fapt tu te reversi in mine.
Stelian Maria, 27/10/1996
Venind din universuri fara teama
Cand vantul printre plete iti trecu
Sunand prin frunze clopote de-arama.
Te-aud in sticla geamului batand,
Cu-argintul picaturilor de ploaie,
Si te aduni, gingas alunecand
Iubito, pan` la mine in odaie.
Te strang in palma-mi mare pic cu pic
Si insetat apoi sa sorb din tine,
Eu am uitat ca sunt atat de mic
Si ca de fapt tu te reversi in mine.
Stelian Maria, 27/10/1996
Tie
Eu am si intru-n tine ca-ntr-o citadela,
Sfidand multimea sacra a frunzelor de tei,
Prin poarta ca altarul, cu fruntea sa rebela,
Eu am sa vin in tine, iti jur pe anii mei !
Tu sa m-astepti flamanda, setoasa si zglobie,
Si cu privirea calda-ti spre tine sa ma-ndrumi
Si sa ma pui in lanturi, frumoasa mea robie,
Sa fim, ca-ntr-o poveste, o casa de nebuni !
Stelian Maria,
Sfidand multimea sacra a frunzelor de tei,
Prin poarta ca altarul, cu fruntea sa rebela,
Eu am sa vin in tine, iti jur pe anii mei !
Tu sa m-astepti flamanda, setoasa si zglobie,
Si cu privirea calda-ti spre tine sa ma-ndrumi
Si sa ma pui in lanturi, frumoasa mea robie,
Sa fim, ca-ntr-o poveste, o casa de nebuni !
Stelian Maria,
Uragan
De data asta m-ai invins.
Mi-ai carat nisip pe buze,
Nu o boaba... un cuprins
Presarat cu multe muze.
Dar si cat ti-a trebuit
Sa ma-nvingi, potaie cruda...
M-ai barfit si umilit
Si mai, mai sa crapi de ciuda !
Iar acum cand iti vorbesc
Langa un pocal cu vin,
Vreau sa-ti spun cat te iubesc...
Tie, Vantule, ma-nchin.
Stelian Maria
4.12.1999
Mi-ai carat nisip pe buze,
Nu o boaba... un cuprins
Presarat cu multe muze.
Dar si cat ti-a trebuit
Sa ma-nvingi, potaie cruda...
M-ai barfit si umilit
Si mai, mai sa crapi de ciuda !
Iar acum cand iti vorbesc
Langa un pocal cu vin,
Vreau sa-ti spun cat te iubesc...
Tie, Vantule, ma-nchin.
Stelian Maria
4.12.1999
joi, 27 ianuarie 2011
Reprosuri si injuraturi
De-a lungul celor 21 de ani scursi, de cand romanii au inlocuit o dictatura veche cu una noua, mi s-au reprosat multe lucruri.
Incepand cu Piata Universitatii am fost scuipat si injurat de foarte multe ori cand incercam un dialog cu cetatenii care mai-mai ca nu ne bateau. Atunci mi se reprosa ca:
- "din cauza voastra nu gasesc sa cumpar oua, golani nenorociti"...
- "la munca baaaaaaaaaaaa... puslamaua dracului"
- "de ce nu-i lasati sa conduca tara ca din cauza voastra nu pot sa faca ceva pentru tara..."
...s.a.m.d.
Totusi, odata stabilit in Suedia, nici aici nu am avut liniste.
Ma aflam in lagar si asteptam un raspuns de la autoritatile suedeze cand mi-a fost dat sa aud:
- "fira-ti ai dracului de revolutionarii pulii" (scuze pentru redarea exacta)!
- "bai tata... daca nu ai murit in Romania poti sa mori in Suedia, asa ca fa ciocu mic" !!!
s.a.m.d.
Injuraturi mi-am incasat cat sa-mi ajunga pentru cateva vieti si cei care incearca sa ma mai injure o fac in zadar pentru ca la mine magazia cu injuraturi e prea plina.
Am fost injurat de cateva specimene pe Facebook, pe Hi5, pe ISC, etc, si asta numai cand au aflat cine sunt.
Unii din cei care ma cunosteau mi-au intors spatele ca si cum nu ar dori sa ma aiba ca prieten din cauza "antecedentelor mele de natura politica" !
Sincer ? nici eu nu am nevoie de ei.
Ma ingrijoreaza insa capacitatea negativa a romanilor, toleranta lor prosteasca sau intoleranta la la fapte bune, nepasarea in care se scufunda de cand se trezesc si pana la culcare, lipsa de respect pentru semenii lor si implicit lipsa de respect propriu ! Nu este o stare generala, dar nu e nici departe !
Din ce in ce se vorbeste mai mult despre faptul ca noi, stramosii nostri, am fost primii in Europa. Se pare ca setea de a fi primii mereu s-a facut remarcata si in faptul ca romanii si la injuraturi detin primul loc !
Imi amintesc cum multi romani isi invatau copiii la varste fragede sa injure, razand cu pofta cand copiii spuneau cuiva "du-te-n p...a matii"
Pe la inceputul anilor `90, intr-o fabrica din Suedia, un roman s-a enervat pe un coleg suedez si a vrut sa-i aplice acestuia o corectie ca la mama acasa.
Totusi ca sa traduci in suedeza "sa o f...t pe mata" a fost prea mult pentru romanul nostru (chiar nu se traduce ca la noi si nu se intelege la fel) care i-a spus: "jag vill knulla din mamma", ceea ce in romaneste inseamna "eu vreau s-o f...t pe mama ta"...
Suedezul a facut ochii mari si, crezand-ul pe roman, i-a spus:
"Du... min mamma är lite för gammal för dig, men om du vill då kan jag fråga henne" !
In traducere romaneasca inseamna "tu... mama e cam batrana pentru tine dar daca tu vrei asta am sa o intreb" !
Iata ca suntem campioni mondiali la injuraturi neintelese de alte popoare.
Stelian Maria
Incepand cu Piata Universitatii am fost scuipat si injurat de foarte multe ori cand incercam un dialog cu cetatenii care mai-mai ca nu ne bateau. Atunci mi se reprosa ca:
- "din cauza voastra nu gasesc sa cumpar oua, golani nenorociti"...
- "la munca baaaaaaaaaaaa... puslamaua dracului"
- "de ce nu-i lasati sa conduca tara ca din cauza voastra nu pot sa faca ceva pentru tara..."
...s.a.m.d.
Totusi, odata stabilit in Suedia, nici aici nu am avut liniste.
Ma aflam in lagar si asteptam un raspuns de la autoritatile suedeze cand mi-a fost dat sa aud:
- "fira-ti ai dracului de revolutionarii pulii" (scuze pentru redarea exacta)!
- "bai tata... daca nu ai murit in Romania poti sa mori in Suedia, asa ca fa ciocu mic" !!!
s.a.m.d.
Injuraturi mi-am incasat cat sa-mi ajunga pentru cateva vieti si cei care incearca sa ma mai injure o fac in zadar pentru ca la mine magazia cu injuraturi e prea plina.
Am fost injurat de cateva specimene pe Facebook, pe Hi5, pe ISC, etc, si asta numai cand au aflat cine sunt.
Unii din cei care ma cunosteau mi-au intors spatele ca si cum nu ar dori sa ma aiba ca prieten din cauza "antecedentelor mele de natura politica" !
Sincer ? nici eu nu am nevoie de ei.
Ma ingrijoreaza insa capacitatea negativa a romanilor, toleranta lor prosteasca sau intoleranta la la fapte bune, nepasarea in care se scufunda de cand se trezesc si pana la culcare, lipsa de respect pentru semenii lor si implicit lipsa de respect propriu ! Nu este o stare generala, dar nu e nici departe !
Din ce in ce se vorbeste mai mult despre faptul ca noi, stramosii nostri, am fost primii in Europa. Se pare ca setea de a fi primii mereu s-a facut remarcata si in faptul ca romanii si la injuraturi detin primul loc !
Imi amintesc cum multi romani isi invatau copiii la varste fragede sa injure, razand cu pofta cand copiii spuneau cuiva "du-te-n p...a matii"
Pe la inceputul anilor `90, intr-o fabrica din Suedia, un roman s-a enervat pe un coleg suedez si a vrut sa-i aplice acestuia o corectie ca la mama acasa.
Totusi ca sa traduci in suedeza "sa o f...t pe mata" a fost prea mult pentru romanul nostru (chiar nu se traduce ca la noi si nu se intelege la fel) care i-a spus: "jag vill knulla din mamma", ceea ce in romaneste inseamna "eu vreau s-o f...t pe mama ta"...
Suedezul a facut ochii mari si, crezand-ul pe roman, i-a spus:
"Du... min mamma är lite för gammal för dig, men om du vill då kan jag fråga henne" !
In traducere romaneasca inseamna "tu... mama e cam batrana pentru tine dar daca tu vrei asta am sa o intreb" !
Iata ca suntem campioni mondiali la injuraturi neintelese de alte popoare.
Stelian Maria
miercuri, 26 ianuarie 2011
Un document dureros
Acest document reprezinta o dovada ca cererea mea de azil mi-a fost inregistrata la politia din Malmö, pe data de 25.08.1990, cand am sosit in Suedia.
Cred ca ochii imi tradeaza oboseala unui om destul de haituit incepand cu 22 aprilie 1990 si pana cand am ajuns in Suedia.
Aveam 15 dolari in buzunar si nu aveam incredere in nimeni. Politia suedeza s-a purtat ireprosabil, afectuos, de parca avea de-aface cu un om accidentat grav.
Stelian Maria
Document tulburator pentru mine
Aceasta este o legitimatie provizorie primita de mine cand am fost dus sa locuiesc
( sase luni ) pe un vapor, la cabina 422 A, in Malmö, plin cu refugiati din mai multe colturi ale lumii.
Eram dupa cateva zile si nopti de nesomn, timp in care mi-am pregatit fuga din Romania si am ajuns in Suedia. Cred ca ma simteam haituit.
Stelian Maria
marți, 25 ianuarie 2011
Nu plecam acasa
http://www.trilulilu.ro/hippiepittis/38af296baba0b6
Stelian Maria - Noi de-aicia nu plecam
hippiepittis
Stelian Maria - Noi de-aicia nu plecam - Piata Universitatii 1990 Live. S-a cantat numai acolo
Stelian Maria - Noi de-aicia nu plecam
hippiepittis
Stelian Maria - Noi de-aicia nu plecam - Piata Universitatii 1990 Live. S-a cantat numai acolo
Istoria noastra
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus.
De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris. Dăruită de un grof În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838. Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor. "Scriere secretă" După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit
s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat". Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc". După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre. Alfabet dacic cu 150 de caractere Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. "Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de
indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta. Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. "Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc. "Jurământul tinerilor blaki" Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit "Jurământul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul următor:
"O viaţă, tăciunele Şarpelui,
puternic veghetor,/
Înşelator, să nu primeşti a te uni/
Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/
Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/
Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/
Să juri cu maturitate şi cu convingere!/
Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/
Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!" Notă:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele şi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaţiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător. Este numit după orăşelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei. Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia Română-Istorie, din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din
Iaşi, promoţia 1963. Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie. E membră UNESCO din 1983. Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică. Şi-a prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria, Franţa, Germania, Italia, Israel. Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, şi in Danemarca, unde a studiat scrierea runică. Aceste fapte nu sunt secrete.
Dar mă întreb şi vă întreb: de ce tac autorităţile politice şi ştiinţifice de la noi? Sau mass media. Pentru că sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai bine? Incompetenţi nu sunt. Sau au primit ordin să tacă?
DACIA
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au
înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă....
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui
Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua.
Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei
speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea
locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgară", chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă.
Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare....
preluata de pe http://www.facebook.com/note.php?saved&¬e_id=196292583720710
Stelian Maria
De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris. Dăruită de un grof În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838. Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor. "Scriere secretă" După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit
s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat". Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc". După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre. Alfabet dacic cu 150 de caractere Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. "Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de
indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta. Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. "Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc. "Jurământul tinerilor blaki" Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit "Jurământul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul următor:
"O viaţă, tăciunele Şarpelui,
puternic veghetor,/
Înşelator, să nu primeşti a te uni/
Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/
Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/
Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/
Să juri cu maturitate şi cu convingere!/
Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/
Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!" Notă:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele şi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaţiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător. Este numit după orăşelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei. Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia Română-Istorie, din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din
Iaşi, promoţia 1963. Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie. E membră UNESCO din 1983. Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică. Şi-a prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria, Franţa, Germania, Italia, Israel. Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, şi in Danemarca, unde a studiat scrierea runică. Aceste fapte nu sunt secrete.
Dar mă întreb şi vă întreb: de ce tac autorităţile politice şi ştiinţifice de la noi? Sau mass media. Pentru că sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai bine? Incompetenţi nu sunt. Sau au primit ordin să tacă?
DACIA
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au
înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă....
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui
Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua.
Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei
speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea
locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgară", chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă.
Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare....
preluata de pe http://www.facebook.com/note.php?saved&¬e_id=196292583720710
Stelian Maria
Dacia
"CINE SUNTEM NOI? articol de Dr. Napoleon Săvescu
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York ], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă...
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, "latina vulgara", cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba "latina vulgară", chiar până în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi, înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică, cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare...
Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Săvescu,
Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York"
Stelian Maria
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York ], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă...
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, "latina vulgara", cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba "latina vulgară", chiar până în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi, înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică, cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare...
Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Săvescu,
Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York"
Stelian Maria
Legenda UE
A fost odata un taran sarac si cinstit, roman. (El putea fi deopotriva bulgar, bosniac, albanez, slovac sau ucrainian, importante fiind - in acest caz - saracia si cinstea. De altfel, in variante, legenda circula si in folclorul nou al amintitelor popoare).
In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman, care s-ar fi numit Uniunea Europeana. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia.
Intr-o buna zi si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul a gustat cu masura din bucate si nerabdator, si-a spus pasul:
"Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa, pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la mine in tinut, aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa lucrez bine as avea nevoie de o pereche de incaltari. Sunt descult si mi-e frig.
Doar atat iti cer".
Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit:
"Omule, esti descult si eu te inteleg... Dar, tot ce-ti pot oferi este o basca. Una noua si de calitate eu ropeana - Armani.
Tine de frig, de ploaie."
Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut calea-ntoarsa spunandu-si:
"Totusi e doamna buna.
Putea sa nu-mi dea nimic".
A trecut iarna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit destul de bine, doar cu un deget degerat.
Apoi vara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunandu-i pasul vechi:
"Sunt descult..
O pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine"..
Doamna l-a privit cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta, de firma.
"Daca-i degeaba, merita s-o iau"
isi spune la intoarcere taranul cel sarac si cinstit.
Iarna a trecut cu chiu cu vai si in afara altui deget de la picior, numai unul, degerat si amputat de doctor, omul n-a avut de suferit.
A urmat primavara, vara si pe cand frunzele s-au ingalbenit, taranul si-a amintit de Doamna cea darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca.
Totusi nu s-a dat batut. An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar.. Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat si doctorul a trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva viata.
Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniuni care, iute, si-a dat seama de trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de viteze si telecomanda. Omul a multumit si intorcandu-se in satul sau cu masinaria cea aratoasa a starnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu gasisera mare lucru, dar plecasera acasa cu saci intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu , ii lasasera, totusi, caruciorul.
In prag de iarna, taranul s-a pomenit astfel fara nicio basca.
Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar cale de noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei Uniuni si i-a spus:
"Marita Doamna, m-au calcat hotii si acum, la caderea zapezii, sunt cu capul descoperit.
Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti".
Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde incepea carutul) si ganditoare i-a spus:
"Bade draga, eu te inteleg...
Dar, tot ce-ti pot darui acum este o pereche de incaltari.
Apropo, asa cum te vad, cred ca nu poti munci.
Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale?
Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna basca"..
Aceasta legenda, ca orice bucatica de folclor, are autor necunoscut. Dar personajele, din pacate, le vedem in fiecare zi in jurul nostru...
Acest text a fost primit de mine de la un prieten,
Stelian Maria
In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman, care s-ar fi numit Uniunea Europeana. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia.
Intr-o buna zi si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul a gustat cu masura din bucate si nerabdator, si-a spus pasul:
"Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa, pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la mine in tinut, aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa lucrez bine as avea nevoie de o pereche de incaltari. Sunt descult si mi-e frig.
Doar atat iti cer".
Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit:
"Omule, esti descult si eu te inteleg... Dar, tot ce-ti pot oferi este o basca. Una noua si de calitate eu ropeana - Armani.
Tine de frig, de ploaie."
Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut calea-ntoarsa spunandu-si:
"Totusi e doamna buna.
Putea sa nu-mi dea nimic".
A trecut iarna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit destul de bine, doar cu un deget degerat.
Apoi vara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunandu-i pasul vechi:
"Sunt descult..
O pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine"..
Doamna l-a privit cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta, de firma.
"Daca-i degeaba, merita s-o iau"
isi spune la intoarcere taranul cel sarac si cinstit.
Iarna a trecut cu chiu cu vai si in afara altui deget de la picior, numai unul, degerat si amputat de doctor, omul n-a avut de suferit.
A urmat primavara, vara si pe cand frunzele s-au ingalbenit, taranul si-a amintit de Doamna cea darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca.
Totusi nu s-a dat batut. An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar.. Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat si doctorul a trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva viata.
Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniuni care, iute, si-a dat seama de trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de viteze si telecomanda. Omul a multumit si intorcandu-se in satul sau cu masinaria cea aratoasa a starnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu gasisera mare lucru, dar plecasera acasa cu saci intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu , ii lasasera, totusi, caruciorul.
In prag de iarna, taranul s-a pomenit astfel fara nicio basca.
Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar cale de noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei Uniuni si i-a spus:
"Marita Doamna, m-au calcat hotii si acum, la caderea zapezii, sunt cu capul descoperit.
Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti".
Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde incepea carutul) si ganditoare i-a spus:
"Bade draga, eu te inteleg...
Dar, tot ce-ti pot darui acum este o pereche de incaltari.
Apropo, asa cum te vad, cred ca nu poti munci.
Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale?
Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna basca"..
Aceasta legenda, ca orice bucatica de folclor, are autor necunoscut. Dar personajele, din pacate, le vedem in fiecare zi in jurul nostru...
Acest text a fost primit de mine de la un prieten,
Stelian Maria
sprijin pentru afaceri in Suedia
Cu doar cateva luni in urma mi-am dat demisia de la vechiul meu loc de munca si am urmat un curs, platit de catre fortele de munca, un curs concentrat pe "porni o afacere si a o dezvolta".
Dupa terminarea acestui curs care a fost foarte bun ...am inregistrat firma.
Va prezint aici felul in care un om oarecare este sprijinit de statul
suedez in a dezvolta o afacere:
- Primaria orasului Karlshamn mi-a pus la dispozitie un local cu masinariile de care am nevoie pentru productie, contra unei sume care reprezinta 20 euro/an pentru a fi membru al unei organizatii care se ocupa de inventii si inovatii, si inca 250 euro/an pentru intretinerea localului/curent. Restul este suportat de comuna Karlshamn pentru a-mi facilita afacerea.
- Conducerea judeteana imi plateste 50% din banii investiti pana la suma de 6000 euro sau 30% daca in investitiile mele sunt incluse constructii, asta pana la 100.000 de euro, adica 30.000 euro sunt platiti de stat.
- 6 ore de consultanta de specialitate, gratuita
- reclama gratuita in cateva ziare, pentru inceput.
In asa fel se poate porni o afacere cu foarte putini bani si cu sorti buni de izbanda.
Incepand cu data de 1 februarie voi incepe sa produc cu investitii minime si cu mare incredere in viitor.Timp de 6 luni primesc un ajutor de 1300 euro/luna, bani in mana, plus ca exista posibilitatea ca ajutorul sa fie prelungit pana la un an, asta ca sa nu depind de castigurile firmei si sa pot investi cat mai mult din castig.
Stelian Maria
Dupa terminarea acestui curs care a fost foarte bun ...am inregistrat firma.
Va prezint aici felul in care un om oarecare este sprijinit de statul
suedez in a dezvolta o afacere:
- Primaria orasului Karlshamn mi-a pus la dispozitie un local cu masinariile de care am nevoie pentru productie, contra unei sume care reprezinta 20 euro/an pentru a fi membru al unei organizatii care se ocupa de inventii si inovatii, si inca 250 euro/an pentru intretinerea localului/curent. Restul este suportat de comuna Karlshamn pentru a-mi facilita afacerea.
- Conducerea judeteana imi plateste 50% din banii investiti pana la suma de 6000 euro sau 30% daca in investitiile mele sunt incluse constructii, asta pana la 100.000 de euro, adica 30.000 euro sunt platiti de stat.
- 6 ore de consultanta de specialitate, gratuita
- reclama gratuita in cateva ziare, pentru inceput.
In asa fel se poate porni o afacere cu foarte putini bani si cu sorti buni de izbanda.
Incepand cu data de 1 februarie voi incepe sa produc cu investitii minime si cu mare incredere in viitor.Timp de 6 luni primesc un ajutor de 1300 euro/luna, bani in mana, plus ca exista posibilitatea ca ajutorul sa fie prelungit pana la un an, asta ca sa nu depind de castigurile firmei si sa pot investi cat mai mult din castig.
Stelian Maria
luni, 24 ianuarie 2011
Noi ajutoare catre Romania
In 1994, in mai, am plecat cu un camion cu haine, incaltaminte, mancare felurita, jucarii, paturi, paturi, si bani pentru casa de copii din Bucuresti.
Eu imi conduceam masina si camionul venea cu un sofer suedez.
La vama romaneasca am avut iar probleme greu de inteles pentru mine. Oricum nu le-am dat mita !
La vama din Bucuresti mi s-a cerut de la obraz daca vreau "sa scap nevamuit la sange"!
Dupa ce i-am amintit in gura mare individului ca e un functionar al vamii si ca nu are decat sa ma caute si in dos, mi-a dat drumul ca sa imi pot duce transportul la casele de copii... a doua era patronata de ministerul sanatatii, undeva in Giulesti.
In giulesti a functionat totul bine.
La casa de copii a MI parca era un blestem... oersonalul (foarte binevoitor) incerca sa ma fure pe fata si pe dos !
Am lasat totul si am plecat.
Gustul era amar... langa gara de nord am vazut copii care practicau prostitutia. Imi era un dor cumplit de o mitraliera buna cand vedeam persoane mature care luau in masina copii.
Era peste puterile mele.
Unde erau autoritatile ? Ce dracu facea Ion Iliescu ?
Va rog sa ma scuzati dar adrenalina inca imi fierbe in trup.
Stelian Maria
Eu imi conduceam masina si camionul venea cu un sofer suedez.
La vama romaneasca am avut iar probleme greu de inteles pentru mine. Oricum nu le-am dat mita !
La vama din Bucuresti mi s-a cerut de la obraz daca vreau "sa scap nevamuit la sange"!
Dupa ce i-am amintit in gura mare individului ca e un functionar al vamii si ca nu are decat sa ma caute si in dos, mi-a dat drumul ca sa imi pot duce transportul la casele de copii... a doua era patronata de ministerul sanatatii, undeva in Giulesti.
In giulesti a functionat totul bine.
La casa de copii a MI parca era un blestem... oersonalul (foarte binevoitor) incerca sa ma fure pe fata si pe dos !
Am lasat totul si am plecat.
Gustul era amar... langa gara de nord am vazut copii care practicau prostitutia. Imi era un dor cumplit de o mitraliera buna cand vedeam persoane mature care luau in masina copii.
Era peste puterile mele.
Unde erau autoritatile ? Ce dracu facea Ion Iliescu ?
Va rog sa ma scuzati dar adrenalina inca imi fierbe in trup.
Stelian Maria
De ce este huiduit Băsescu?
Incerc sa inteleg de la 2000 de km starea Romaniei. Sigur nu e usor si unii romani chiar m-ar injura cu binecunoscutele lor injuraturi "made in Romania" !
Basescu se afla intr-un post cu un scaun construit de presedentiile anterioare si de poporul roman, scaun facut in scarba si dupa marea zicala a romanului "ei se face ca ne plateste si noi ne facem ca muncim" !
Am incercat sa inteleg cat mai bine cu putinta istoria noastra ca popor.
Am incercat sa fac o legatura intre trecut si prezent fara a-mi ascunde teama pentru viitorul nostru ca popor roman.
Nu vreau sa ma leg de trecutul medieval, antic sau primitiv, dar trecutul imediat trait de noi nu ne poate lasa reci atat cat atat noi cat si copiii si nepotii nostri pot fi afectati negativ.
Stim toti ca dupa 1989 Iliescu si acolitii sai au facut totul pentru a infrana dezvoltarea Romaniei si pentru a mentine Romania in conul de interese al Rusiei.
De aici ni se trage aproape totul.
Dupa o batalie fantastica intre alegatori, eu am zburat pe banii mei sa votez schimbarea, a fost instalat Constantinescu cu Ciorbea al sau. Bucurie mare.
Acestia nu au reusit decat sa piarda urmatoarele alegeri.
Promisiunile lor ca aveau sa pedepseasca ceva vinovati pentru `89-`90, au ramas doar promisiuni.
La revenirea lui Ion Iliescu PSD a prins si mai multe aripi si si-a intins si mai bine aripile asupra bogatiilor Romaniei. Iliescu ? Avea treaba sa nu lase Romania vestului !
Basescu... mi-am zis "asta, da"... Am luat iar avionul pe banii mei si dupa 600 km il votam pe omul asta.
Ca si Constantinescu mi se promisese ca vom scapa de hoti, de tradatori, de cei care au produs genocidul din `89-`90.
Marea problema a lui Basescu este ca nu a reusit sa condamne dur atrocitatile din `89-`90, si sa puna la punct justitia. De aici i se trage omului.
In plus, a fi presedinte dupa tradatori ca Iliescu intr-o Romanie a sacalilor si a hotilor nu mi se pare o alegere buna. Eu as fi refuzat acest post !
Basescu nu l-a refuzat si nu are decat sa isi suporte consecintele, atata timp cat nu a realizat ce a promis in alegeri.
Am ajuns la concluzia ca nu mai merita nimeni efortul meu banesc, sa mai zbor 600 km pt un vot de incredere !
Stelian Maria
Basescu se afla intr-un post cu un scaun construit de presedentiile anterioare si de poporul roman, scaun facut in scarba si dupa marea zicala a romanului "ei se face ca ne plateste si noi ne facem ca muncim" !
Am incercat sa inteleg cat mai bine cu putinta istoria noastra ca popor.
Am incercat sa fac o legatura intre trecut si prezent fara a-mi ascunde teama pentru viitorul nostru ca popor roman.
Nu vreau sa ma leg de trecutul medieval, antic sau primitiv, dar trecutul imediat trait de noi nu ne poate lasa reci atat cat atat noi cat si copiii si nepotii nostri pot fi afectati negativ.
Stim toti ca dupa 1989 Iliescu si acolitii sai au facut totul pentru a infrana dezvoltarea Romaniei si pentru a mentine Romania in conul de interese al Rusiei.
De aici ni se trage aproape totul.
Dupa o batalie fantastica intre alegatori, eu am zburat pe banii mei sa votez schimbarea, a fost instalat Constantinescu cu Ciorbea al sau. Bucurie mare.
Acestia nu au reusit decat sa piarda urmatoarele alegeri.
Promisiunile lor ca aveau sa pedepseasca ceva vinovati pentru `89-`90, au ramas doar promisiuni.
La revenirea lui Ion Iliescu PSD a prins si mai multe aripi si si-a intins si mai bine aripile asupra bogatiilor Romaniei. Iliescu ? Avea treaba sa nu lase Romania vestului !
Basescu... mi-am zis "asta, da"... Am luat iar avionul pe banii mei si dupa 600 km il votam pe omul asta.
Ca si Constantinescu mi se promisese ca vom scapa de hoti, de tradatori, de cei care au produs genocidul din `89-`90.
Marea problema a lui Basescu este ca nu a reusit sa condamne dur atrocitatile din `89-`90, si sa puna la punct justitia. De aici i se trage omului.
In plus, a fi presedinte dupa tradatori ca Iliescu intr-o Romanie a sacalilor si a hotilor nu mi se pare o alegere buna. Eu as fi refuzat acest post !
Basescu nu l-a refuzat si nu are decat sa isi suporte consecintele, atata timp cat nu a realizat ce a promis in alegeri.
Am ajuns la concluzia ca nu mai merita nimeni efortul meu banesc, sa mai zbor 600 km pt un vot de incredere !
Stelian Maria
duminică, 23 ianuarie 2011
Eu
Eu
Eu sunt un dor cat roata morii,
Nimic nu ma mai tine-n loc
Si nu ma stinge nici-un foc
Cand tu treci calarindu-ti norii !
Stelian Maria
Eu sunt un dor cat roata morii,
Nimic nu ma mai tine-n loc
Si nu ma stinge nici-un foc
Cand tu treci calarindu-ti norii !
Stelian Maria
Ajutor catre Romania
De-a lungul anului 1993 am reusit sa colaborez cu primaria orasului si cu alte cateva persoane caritabile din Karlshamn si sa organizez primul meu transport cu ajutoare pentru copiii Romaniei.
Dupa o munca asidua am reusit sa adun imbracaminte, incaltaminte, jucarii, margarina si ulei proaspete, luate din fabrica, conserve felurite, faina, orez, zahar si alte produse in termeni de garantie, plus banane si portocale si, firesc, nelipsitele dulciuri pentru o casa de copii din Bucuresti.
Dupa ce am obtinut hartiile necesare, prin ambasada Romaniei din Stockholm, am plecat pe la jumatatea lui Decembrie 1993 catre Romania, conducand cu mana mea un echipaj greu cu o duba si o remorca mare in spate.
Ajuns, cu vaporul, in Polonia, am fost retinut in vama Poloneza timp de patru ore, ore care imi faceau imposibila sosirea in Romania la timpul stabilit de mine. Polonezii s-au purtat mizerabil vazand ca am pasaport romanesc.
La vama slovaca am ajuns noaptea tarziu, printr-o zapada care cadea ca un zid.
Slovacii nu s-au lasat mai prejos si m-au retinut de la ora 01.30 pana la ora 05.30, mi-au cerut de la obraz bani, sau tigari, sau bautura. Nu le-am dat nimic si au cautat sa-mi gaseasca bete in roate ca sa ma tina pe loc, spunandu-mi ca noi romanii suntem "tzap-tzarap" !
La orele 05.30 am plecat catre Ungaria unde am ajuns, dupa doua ore de somn la un hotel infect in Slovacia, pe la orele 18.00.
Ungurii m-au lasat sa trec si totul a durat 15 minute la ei. Au inteles ca aveam un transport cu ajutoare.
Seara la orele 22.00 am trecut de vama ungureasca intrand pe portiunea dintre cele doua tari... vedeam in fata, la vama Petea, Satu Mare, scris mare ROMANIA si am inceput sa plang. Nu imi vazusem tara de trei ani si patru luni. Tremuram si plangeam si asa m-a gasit politistul de frontiera cand mi-a cerut pasaportul.
Dupa ce a intrat in baraca lui si a cautat ce si cum cu numele meu si datele din pasaport a iesit si s-a consultat cu un superior si, spre surprinderea mea, a venit si, intinzandu-mi pasaportul, mi-a spus sa intorc masina si sa plec inapoi pentru ca nu ma lasa sa intru in tara !
I-am aratat hartiile legate de ajutoare, cu aprobarile necesare, si a urlat la mine sa intorc si sa plec inapoi.
Sangele a inceput sa-mi fiarba si am regretat ca nu am ajuns in vama cu o mitraliera grea.
Militienii tipau la mine si eu la ei. Ei ma dadeau afara din tara iar eu le ceream explicatii gen "de ce" !
Cearta era in toi. Nu cedam. Un vames extrem de gras care-si odihnea suncile in valuri pe o banca, deh... muncesc mult hotii astia, il intreaba pe un altul ce e cu mine si acela ii spune : "zice ca a venit cu ajutoare".
- Da-l ba in p---a mea ca-l bag in pi...da masii ! Asta trage masina pe dreapta dupa vama si vinde tot" !!!
Bietul vames, la cat era de bine crescut, nu a avut timp sa reactioneze cand m-am aruncat in gatul lui si l-am rasturnat cu banca si cu mine peste el.
Altii au sarit in ajutor tragand de mine. Vamesul incerca sa scoata un pistol si urla ca ma impusca... eu urlam ca ii iau pistolul si il bag in dosul ala jegos si trag tot incarcatorul.
Dupa trei ore de scandal cu politistii si vamesii m-am urcat in masina si am blocat usile si am mers cu idiotii gramada, parcand pe dreapta chiar in vama.
Mi-am luat actele si banii si am incuiat masina spunandu-le: "CA CETATEAN ROMAN EU AM DREPTUL SA INTRU IN TARA MEA. NU MA OPRITI DECAT DACA MA IMPUSCATI. CONTROLATI-MA. ECHIPAJUL CU AJUTOARE ESTE SUEDEZ SI, DACA NU AVETI GRIJA DE EL SUNTETI MANCATI CU TOTUL PENTRU CA VOI DECLANSA UN SCANDAL URIAS. EU INTRU ACUM IN TARA SI MERG LA BUCURESTI SA REZOLV PROBLEMELE. VA REPET, MA OPRITI DOAR IMPUSCAT !"
Am plecat si iata ca va scriu acum :)
Un cetatean cu o dacie s-a oferit sa ma duca in Satu Mare pentru ca l-a uns pe suflet ca eu "am avut puterea sa le fac acel scandal in vama".
Am ajuns sambata seara in Bucuresti si imediat am fost intervievat de ziare, am fost filmat de SOTI, am agitat ministerul de interne, pe cel al vamilor, ministerul sanatatii si alte institutii care au facut firul cu vama Petea rosu pana la topire !
In timpul emisiunii SOTI cu mine sunau oameni care plangeau pentru ca ma crezusera ucis in iunie 90.
Luni seara am ajuns in Satu Mare cu un avion care vibra de credeam ca se dezintegreaza, si cu un taxi am ajuns la vama Petea. Soldatul de la bariera a fugit de parca veneau rusii sa.si anunte comandantul. Un lt.col. Ardelean, care mai mai ca nu se inchina pana la pamant pentru ca atrasesm atentia tarii asupra punctului vamal peste care el era imparat !
Mi-am luat echipajul si am condus toata noaptea catre Bucuresti.
La casa de copii nr. 9, casa de copii patronata de ministerul de interne, am bagat in magazie cu acte, tot ce am adus. Totusi am pregatit cate o punga cu banane, portocale, dulciuri, ceva de scris, si cu cate o jucatrie pentru fiecare copil.
Acei copii ai nimanui erau fericiti in pragul craciunului !
Un general care era seful M.I. a daruit casei de copii 50.000 lei (in 93) cand fiecare politist a contribuit cu o suma. Unde erau restul de bani ?
Eu le-am si cantat copiilor, avand cu mine chitara.
M-am intors trist catre Suedia.
Stelian Maria
Dupa o munca asidua am reusit sa adun imbracaminte, incaltaminte, jucarii, margarina si ulei proaspete, luate din fabrica, conserve felurite, faina, orez, zahar si alte produse in termeni de garantie, plus banane si portocale si, firesc, nelipsitele dulciuri pentru o casa de copii din Bucuresti.
Dupa ce am obtinut hartiile necesare, prin ambasada Romaniei din Stockholm, am plecat pe la jumatatea lui Decembrie 1993 catre Romania, conducand cu mana mea un echipaj greu cu o duba si o remorca mare in spate.
Ajuns, cu vaporul, in Polonia, am fost retinut in vama Poloneza timp de patru ore, ore care imi faceau imposibila sosirea in Romania la timpul stabilit de mine. Polonezii s-au purtat mizerabil vazand ca am pasaport romanesc.
La vama slovaca am ajuns noaptea tarziu, printr-o zapada care cadea ca un zid.
Slovacii nu s-au lasat mai prejos si m-au retinut de la ora 01.30 pana la ora 05.30, mi-au cerut de la obraz bani, sau tigari, sau bautura. Nu le-am dat nimic si au cautat sa-mi gaseasca bete in roate ca sa ma tina pe loc, spunandu-mi ca noi romanii suntem "tzap-tzarap" !
La orele 05.30 am plecat catre Ungaria unde am ajuns, dupa doua ore de somn la un hotel infect in Slovacia, pe la orele 18.00.
Ungurii m-au lasat sa trec si totul a durat 15 minute la ei. Au inteles ca aveam un transport cu ajutoare.
Seara la orele 22.00 am trecut de vama ungureasca intrand pe portiunea dintre cele doua tari... vedeam in fata, la vama Petea, Satu Mare, scris mare ROMANIA si am inceput sa plang. Nu imi vazusem tara de trei ani si patru luni. Tremuram si plangeam si asa m-a gasit politistul de frontiera cand mi-a cerut pasaportul.
Dupa ce a intrat in baraca lui si a cautat ce si cum cu numele meu si datele din pasaport a iesit si s-a consultat cu un superior si, spre surprinderea mea, a venit si, intinzandu-mi pasaportul, mi-a spus sa intorc masina si sa plec inapoi pentru ca nu ma lasa sa intru in tara !
I-am aratat hartiile legate de ajutoare, cu aprobarile necesare, si a urlat la mine sa intorc si sa plec inapoi.
Sangele a inceput sa-mi fiarba si am regretat ca nu am ajuns in vama cu o mitraliera grea.
Militienii tipau la mine si eu la ei. Ei ma dadeau afara din tara iar eu le ceream explicatii gen "de ce" !
Cearta era in toi. Nu cedam. Un vames extrem de gras care-si odihnea suncile in valuri pe o banca, deh... muncesc mult hotii astia, il intreaba pe un altul ce e cu mine si acela ii spune : "zice ca a venit cu ajutoare".
- Da-l ba in p---a mea ca-l bag in pi...da masii ! Asta trage masina pe dreapta dupa vama si vinde tot" !!!
Bietul vames, la cat era de bine crescut, nu a avut timp sa reactioneze cand m-am aruncat in gatul lui si l-am rasturnat cu banca si cu mine peste el.
Altii au sarit in ajutor tragand de mine. Vamesul incerca sa scoata un pistol si urla ca ma impusca... eu urlam ca ii iau pistolul si il bag in dosul ala jegos si trag tot incarcatorul.
Dupa trei ore de scandal cu politistii si vamesii m-am urcat in masina si am blocat usile si am mers cu idiotii gramada, parcand pe dreapta chiar in vama.
Mi-am luat actele si banii si am incuiat masina spunandu-le: "CA CETATEAN ROMAN EU AM DREPTUL SA INTRU IN TARA MEA. NU MA OPRITI DECAT DACA MA IMPUSCATI. CONTROLATI-MA. ECHIPAJUL CU AJUTOARE ESTE SUEDEZ SI, DACA NU AVETI GRIJA DE EL SUNTETI MANCATI CU TOTUL PENTRU CA VOI DECLANSA UN SCANDAL URIAS. EU INTRU ACUM IN TARA SI MERG LA BUCURESTI SA REZOLV PROBLEMELE. VA REPET, MA OPRITI DOAR IMPUSCAT !"
Am plecat si iata ca va scriu acum :)
Un cetatean cu o dacie s-a oferit sa ma duca in Satu Mare pentru ca l-a uns pe suflet ca eu "am avut puterea sa le fac acel scandal in vama".
Am ajuns sambata seara in Bucuresti si imediat am fost intervievat de ziare, am fost filmat de SOTI, am agitat ministerul de interne, pe cel al vamilor, ministerul sanatatii si alte institutii care au facut firul cu vama Petea rosu pana la topire !
In timpul emisiunii SOTI cu mine sunau oameni care plangeau pentru ca ma crezusera ucis in iunie 90.
Luni seara am ajuns in Satu Mare cu un avion care vibra de credeam ca se dezintegreaza, si cu un taxi am ajuns la vama Petea. Soldatul de la bariera a fugit de parca veneau rusii sa.si anunte comandantul. Un lt.col. Ardelean, care mai mai ca nu se inchina pana la pamant pentru ca atrasesm atentia tarii asupra punctului vamal peste care el era imparat !
Mi-am luat echipajul si am condus toata noaptea catre Bucuresti.
La casa de copii nr. 9, casa de copii patronata de ministerul de interne, am bagat in magazie cu acte, tot ce am adus. Totusi am pregatit cate o punga cu banane, portocale, dulciuri, ceva de scris, si cu cate o jucatrie pentru fiecare copil.
Acei copii ai nimanui erau fericiti in pragul craciunului !
Un general care era seful M.I. a daruit casei de copii 50.000 lei (in 93) cand fiecare politist a contribuit cu o suma. Unde erau restul de bani ?
Eu le-am si cantat copiilor, avand cu mine chitara.
M-am intors trist catre Suedia.
Stelian Maria
joi, 20 ianuarie 2011
13-15 iunie
Alaturi de prietenul meu si cantautorul Calin Jicarean voi organiza pe 13-15 iunie anul acesta un festival folk unde numai muzica de protest si muzica pentru tara noastra vor fi admise.
Cei interesati ma pot contacta aici sau pe Facebook, ori il puteti contacta pe Calin Jicarean.
Locatia va fi undeva in Bucuresti dar in aer liber.
Stelian Maria
Cei interesati ma pot contacta aici sau pe Facebook, ori il puteti contacta pe Calin Jicarean.
Locatia va fi undeva in Bucuresti dar in aer liber.
Stelian Maria
Diaspora
Am intalnit romani din tara, oameni respectabili, cunoscuti, care mi-au reprosat ca din cauza diasporei nu merge bine in Romania ! Adica si din cauza mea !
Comunismul Ceausist a reusit sa spele multe creiere in Romania, creiere care s-au oferit singure panè, pe tava lui Iliescu.
Nu am nimic cu ideologia social democrata. De fapt toate partidele promit si merita atentie pana ajung sa-si bage degetele in miere, sa-si aranjeze birouri luxoase, secretare blonde sau tipi chipesi de jur imprejur, masini, vile, imunitati...
In loc sa fraternizam tara ne scuipa in ochi si dupa ce Diaspora a facut eforturi uriase ca Romania sa intre ca membru in NATO si EU.
Cu ce ne incalzeate asta pe noi cei stabiliti afara ? Cu nimic mai mult decat bucuria ca rudele noastre, prietenii nostri, romani din tara au o sansa in plus.
Romania a cunoscut un progres mare din cauza banilor pe care Diaspora romaneasca ii trimite in Romania, rudelor, din cauza ca NOI venim in vizita si cheltuim in Romania valute de care tara are nevoie... si noi nu cheltuim cu sfiala !
Intr-un concediu pe care mi l-am indraznit in Romania, cu rulota, am cheltuit intr-o luna cu drum dus intors (benzina, vapor), 8.000 de euro, dintre care 6.000 numai in tara.
Cum ar fi daca Diaspora ar inceta sa mai vina in Romania, daca ar inceta sa mai trimita bani acasa ? Va spun eu... DEZASTRU !!!
Daca noi intindem o mana celor din tara nu este pentru ca vrem sa-i jupuim de scalp ci pentru ca vrem ca tara sa o duca bine.
Stelian Maria
Comunismul Ceausist a reusit sa spele multe creiere in Romania, creiere care s-au oferit singure panè, pe tava lui Iliescu.
Nu am nimic cu ideologia social democrata. De fapt toate partidele promit si merita atentie pana ajung sa-si bage degetele in miere, sa-si aranjeze birouri luxoase, secretare blonde sau tipi chipesi de jur imprejur, masini, vile, imunitati...
In loc sa fraternizam tara ne scuipa in ochi si dupa ce Diaspora a facut eforturi uriase ca Romania sa intre ca membru in NATO si EU.
Cu ce ne incalzeate asta pe noi cei stabiliti afara ? Cu nimic mai mult decat bucuria ca rudele noastre, prietenii nostri, romani din tara au o sansa in plus.
Romania a cunoscut un progres mare din cauza banilor pe care Diaspora romaneasca ii trimite in Romania, rudelor, din cauza ca NOI venim in vizita si cheltuim in Romania valute de care tara are nevoie... si noi nu cheltuim cu sfiala !
Intr-un concediu pe care mi l-am indraznit in Romania, cu rulota, am cheltuit intr-o luna cu drum dus intors (benzina, vapor), 8.000 de euro, dintre care 6.000 numai in tara.
Cum ar fi daca Diaspora ar inceta sa mai vina in Romania, daca ar inceta sa mai trimita bani acasa ? Va spun eu... DEZASTRU !!!
Daca noi intindem o mana celor din tara nu este pentru ca vrem sa-i jupuim de scalp ci pentru ca vrem ca tara sa o duca bine.
Stelian Maria
miercuri, 19 ianuarie 2011
A uita
Nu am spus ca as fi singurul si stiu ca fiecare pamantean a avut sau are propriile sale dureri.
Nu pentru a cere compasiune postez eu pe-aici si nu sa fac concurenta de genul "eu am suferit mai mult decat tine".
Problema mea este ca, avand un dialog sustinut cu foarte multi oameni si mai ales tineri din Romania, tineri care ma intreaba ce si cum despre 1989-1990, "a uita" pentru mine este de domeniul uitarii.
In 1990 am avut onoarea sa cunosc oameni fantastici pentru Romania.
Ei erau Constantin Ticu Dumitrescu, Octavian Radulescu, Corneliu Coposu, Ion Ratiu, si alti fosti detinuti politici, am mai cunoscut personalitati ca Octavian Paler, George Serban, Gheorghe Zamfir, Ana Blandiana, Doina Cornea, s.a.m.d., oameni cu o coloana vertebrala de invidiat. Am invatat de la ei sa trec peste probleme dar sa nu uit. Nici-unul dintre ei nu a uitat si asta pentru ca, asa cum spunea si Ticu Dumitrescu, "uitarea duce la nesimtire".
Starea de disperare a romanilor atinge cote uriase cand oamenii se arunca de la balcoane, isi dau foc, etc. Eu nu pot sa stau nepasator. Nu dupa ce am intrat in dialog cu cei amintiti de mine mai sus si fata de care m-as simti un mic tradator daca as ceda.
Sunt destul de bine pozitionat si am o viata cu care sunt multumit si nu pentru a-mi face reclama postez despre evenimente ci pentru ca stiu ca unii oameni au nevoie sa cunoasca mai mult despre evenimentele care au zguduit Romania.
Dar sigur, fiecare e liberul sau arbitru si fiecare alege sa citeasca sau nu ceea ce scriu eu, sa critice sau nu, sa inteleaga ce vrea si ce poate sau sa nu inteleaga nimic. Nu pot sa fiu pe gustul fiecarui om.
Cand merg in Romania sunt de multe ori inconjurat de oameni care vor sa dialogheze cu mine pe binecunoscuta tema... da, e greu sa uit !
Stelian Maria
Nu pentru a cere compasiune postez eu pe-aici si nu sa fac concurenta de genul "eu am suferit mai mult decat tine".
Problema mea este ca, avand un dialog sustinut cu foarte multi oameni si mai ales tineri din Romania, tineri care ma intreaba ce si cum despre 1989-1990, "a uita" pentru mine este de domeniul uitarii.
In 1990 am avut onoarea sa cunosc oameni fantastici pentru Romania.
Ei erau Constantin Ticu Dumitrescu, Octavian Radulescu, Corneliu Coposu, Ion Ratiu, si alti fosti detinuti politici, am mai cunoscut personalitati ca Octavian Paler, George Serban, Gheorghe Zamfir, Ana Blandiana, Doina Cornea, s.a.m.d., oameni cu o coloana vertebrala de invidiat. Am invatat de la ei sa trec peste probleme dar sa nu uit. Nici-unul dintre ei nu a uitat si asta pentru ca, asa cum spunea si Ticu Dumitrescu, "uitarea duce la nesimtire".
Starea de disperare a romanilor atinge cote uriase cand oamenii se arunca de la balcoane, isi dau foc, etc. Eu nu pot sa stau nepasator. Nu dupa ce am intrat in dialog cu cei amintiti de mine mai sus si fata de care m-as simti un mic tradator daca as ceda.
Sunt destul de bine pozitionat si am o viata cu care sunt multumit si nu pentru a-mi face reclama postez despre evenimente ci pentru ca stiu ca unii oameni au nevoie sa cunoasca mai mult despre evenimentele care au zguduit Romania.
Dar sigur, fiecare e liberul sau arbitru si fiecare alege sa citeasca sau nu ceea ce scriu eu, sa critice sau nu, sa inteleaga ce vrea si ce poate sau sa nu inteleaga nimic. Nu pot sa fiu pe gustul fiecarui om.
Cand merg in Romania sunt de multe ori inconjurat de oameni care vor sa dialogheze cu mine pe binecunoscuta tema... da, e greu sa uit !
Stelian Maria
Pe ei !
Celor ramasi, dupa plecarea dintre noi a lui Cristi Paturca, a lui Vali Sterian, a lui Nicu Vladimir, prietenilor Calin Jicarean, Vlad Galis, Alexandru Andries, va cer ca impreuna cu mine sa facem cel putin prin cantec viata grea celor care ascund adevarul Romaniei, care jefuiesc tara sistematic.
Au murit oameni in 1989, in 1990, si nu avem inca o judecata dreapta !
Atat va cer in memoria celor plecati dintre noi: PE EI !
Stelian Maria
Au murit oameni in 1989, in 1990, si nu avem inca o judecata dreapta !
Atat va cer in memoria celor plecati dintre noi: PE EI !
Stelian Maria
Ploua
Vai ce vreme ! Ploaie surda...
Nu m-aude cand ma-nchin
Soarelui pierdut in umbra,
Prins de-al sarpelui venin.
Vai ce vreme... si ce friguri
Ratacesc de sus in jos,
S-au surpat in ceruri diguri
Si ne ploua viguros.
Vai ce vreme... stropii noptii
M-au udat pana la cot
Si ma-ndeamna lemnul portii
Sa-i dau toamnei peste bot !
Stelian Maria
31.10.1996
Nu m-aude cand ma-nchin
Soarelui pierdut in umbra,
Prins de-al sarpelui venin.
Vai ce vreme... si ce friguri
Ratacesc de sus in jos,
S-au surpat in ceruri diguri
Si ne ploua viguros.
Vai ce vreme... stropii noptii
M-au udat pana la cot
Si ma-ndeamna lemnul portii
Sa-i dau toamnei peste bot !
Stelian Maria
31.10.1996
Recomandata
Stimata doamna, eu iti scriu
Din jungla serii mele de burlac.
E frig aici si e pustiu
Si vantul sufla rece peste lac.
Dar eu sunt bine si sa stii
Afara ninge-a iarna si a dor,
Iar frunzele padurii, aramii,
Se-astern in calea ta covor.
Nimic din vara calda nu mai e,
Si caii si-au pus hamurile-n cui,
Iar lupii urla, dar de ce ?
Doar ei sunt lupii nimanui !
Eu sunt al tau si de-aia-ti scriu,
Nu pot sa urlu ca turbat.
E frig afara si-i tarziu
Si iarna mi se suie-n pat.
Stelian Maria
16.10.1994
Din jungla serii mele de burlac.
E frig aici si e pustiu
Si vantul sufla rece peste lac.
Dar eu sunt bine si sa stii
Afara ninge-a iarna si a dor,
Iar frunzele padurii, aramii,
Se-astern in calea ta covor.
Nimic din vara calda nu mai e,
Si caii si-au pus hamurile-n cui,
Iar lupii urla, dar de ce ?
Doar ei sunt lupii nimanui !
Eu sunt al tau si de-aia-ti scriu,
Nu pot sa urlu ca turbat.
E frig afara si-i tarziu
Si iarna mi se suie-n pat.
Stelian Maria
16.10.1994
Colind intre straini
Mi-a batut la poarta iarna zgribulita
Si mi-a spus ca vine de la noi de-acasa,
Unde mama coace cozonaci si pita
Si pisica toarce lenesa sub masa,
Pe la noi e iarna, vantul sufla-n hornuri,
Plang in codri lupii, stanele s-au stins,
Si albit de vreme tata da ocoluri
Grajdului de vite subrezit si nins.
Tac si-ascult povestea iernii degerate,
Stiu ca ei m-asteapta cu-n tacam in plus,
Ca batranul Gruia, cel adus de spate,
Catre ceruri limpezi linistit s-a dus.
Sa-i spui mamei, iarna, c-am sa vin la anul...
Sa m-astepte-n gara intr-un car cu boi
Tata cu biciusca, si cu el tot neamul,
Am sa vin la iarna ca mi-e dor de voi !
Stelian Maria
31/12/1996, Karlshamn, Suedia
Si mi-a spus ca vine de la noi de-acasa,
Unde mama coace cozonaci si pita
Si pisica toarce lenesa sub masa,
Pe la noi e iarna, vantul sufla-n hornuri,
Plang in codri lupii, stanele s-au stins,
Si albit de vreme tata da ocoluri
Grajdului de vite subrezit si nins.
Tac si-ascult povestea iernii degerate,
Stiu ca ei m-asteapta cu-n tacam in plus,
Ca batranul Gruia, cel adus de spate,
Catre ceruri limpezi linistit s-a dus.
Sa-i spui mamei, iarna, c-am sa vin la anul...
Sa m-astepte-n gara intr-un car cu boi
Tata cu biciusca, si cu el tot neamul,
Am sa vin la iarna ca mi-e dor de voi !
Stelian Maria
31/12/1996, Karlshamn, Suedia
Codrul
La vama ratacitelor iubiri
In zori de zi se zvarcolesc paduri,
Cu ramuri mirosind a razvratiri,
Ducand pocaluri arse catre guri,
Cand ultimele raze au murit,
Si ceturile pajiste se-ntind,
Vin cerbi ducandu-si coarnele-n petit
Spre nemurirea primului colind...
Prin roua-nvolburata ca un nor
S-a stins sclipirea ultimului soare
Si cerbii, ratacind, isi plang de dor
Padurea mirosind a caprioare.
Stelian Maria
7/2/1993
In zori de zi se zvarcolesc paduri,
Cu ramuri mirosind a razvratiri,
Ducand pocaluri arse catre guri,
Cand ultimele raze au murit,
Si ceturile pajiste se-ntind,
Vin cerbi ducandu-si coarnele-n petit
Spre nemurirea primului colind...
Prin roua-nvolburata ca un nor
S-a stins sclipirea ultimului soare
Si cerbii, ratacind, isi plang de dor
Padurea mirosind a caprioare.
Stelian Maria
7/2/1993
Copacul
In drumul meu s-a prabusit o frunza.
Copacul, calm, mi-o cere inapoi,
Am invelit-o intr-o panza
De borangic, cu umeri `nalti si goi...
M-a blestemat copacul sa ma pierd
Printre blindate roiuri de albine,
Sa nu gasesc nici-un dezmierd,
Sa nu stiu rau, sa nu stiu bine.
Si a-nceput sa ploua toamna lunga,
Eu am pârat copacului ca vii...
S-a-ntors de mine intr-o dunga
Lovindu-ma cu frunze mii.
Stelian Maria
21-10-1987
Copacul, calm, mi-o cere inapoi,
Am invelit-o intr-o panza
De borangic, cu umeri `nalti si goi...
M-a blestemat copacul sa ma pierd
Printre blindate roiuri de albine,
Sa nu gasesc nici-un dezmierd,
Sa nu stiu rau, sa nu stiu bine.
Si a-nceput sa ploua toamna lunga,
Eu am pârat copacului ca vii...
S-a-ntors de mine intr-o dunga
Lovindu-ma cu frunze mii.
Stelian Maria
21-10-1987
Tu si iarna
A-nflorit iarna din nou
Cu petale argintii,
Pe sub stresini cat un ou
Turturii parca-s faclii,
Vine vantul in trei sanii,
Clopoteii-s prinsi la brau,
Fac in glasul lor matanii
Tot strunind caii in frau,
Verde codrul mai necheaza
Sub un tropotit de bici,
Ici si colo cate-o raza
Sfarma totul ca un brici,
S-au intors din asta iarna
Toate duhurile reci,
Si ce toarna, ca-i mai toarna,
Ninge-afara si tu pleci !
Stelian Maria
05-11-1988
Cu petale argintii,
Pe sub stresini cat un ou
Turturii parca-s faclii,
Vine vantul in trei sanii,
Clopoteii-s prinsi la brau,
Fac in glasul lor matanii
Tot strunind caii in frau,
Verde codrul mai necheaza
Sub un tropotit de bici,
Ici si colo cate-o raza
Sfarma totul ca un brici,
S-au intors din asta iarna
Toate duhurile reci,
Si ce toarna, ca-i mai toarna,
Ninge-afara si tu pleci !
Stelian Maria
05-11-1988
Dor de mine
Cat mi-e dor de mine insumi,
Cerul a urcat in munti,
Cat mi-e dor de mine insumi,
Hai iubito sa m-asculti.
Zorii plang a primavara,
Au crescut in noi ciorchini,
Se-mpletesc seara cu seara
Mii de sanii fara caini,
Dorul s-a uscat pe margini
Pribegind hai-hui, hai-hui,
Cand prin mintea mea trec pagini
Spre folosul nimanui.
Cat mi-e dor de tine-n ape,
Cat mi-e dor de tine-n sus,
Hai iubita mea departe
Unde saniile nu-s !
Stelian Maria
09-09-1987
Cerul a urcat in munti,
Cat mi-e dor de mine insumi,
Hai iubito sa m-asculti.
Zorii plang a primavara,
Au crescut in noi ciorchini,
Se-mpletesc seara cu seara
Mii de sanii fara caini,
Dorul s-a uscat pe margini
Pribegind hai-hui, hai-hui,
Cand prin mintea mea trec pagini
Spre folosul nimanui.
Cat mi-e dor de tine-n ape,
Cat mi-e dor de tine-n sus,
Hai iubita mea departe
Unde saniile nu-s !
Stelian Maria
09-09-1987
Cristian Paturca
L-am cunoscut pe Cristi cand el era inca militar si venise acasa intr-o permisie.
Pe atunci aveam o cunostinta comuna careia eu ii predam lectii de chitara.
Asta era in anul 1984 (sper ca nu gresesc).
Nu l-am mai vazut pana pe 25 aprilie 1990, cand a venit in Piata Universitatii. Poate ca a fost acolo si inainte, nu stiu.
Stateam pe treptele din fata teatrului National si cantam mai mult pentru mine la chitara.
Cristi si cu Laura (autoarea versurilor unor cantece interpretate de Cristi) s-au oprit langa mine. Atunci i-am imprumutat chitara mea lui Cristi care a inceput sa puna bazele Imnului Golanilor. Acolo s-a nascut acest imn si nu cum Cristi a declarat mai tarziu ca se afla in toaleta facultatii...
Dupa ce Piata a primit Nu plecam acasa al meu, Imnul golanilor a fost bine venit si a contribuit la nasterea sperantei in randurile manifastantilor.
M-am simtit dator si asa am scris LIBERTATE TE IUBIM. A urmat Cristi cu un alt cantec, si iarasi eu, si iar el... si Vlad Galis, si Calin Jicarean, si regretatii Nicu Vladimir si Valeriu Sterian, si Alexandru Andries.
Marea noastra problema era atunci cand Balconul se inchidea si atat Marian Munteanu cat si cei mai sus amintiti de mine, inclusiv Cristi, plecau acasa iar eu eram singurul dintre noi care ramaneam non stop in Piata Universitatii, la cortul meu si facand pe politaiul pentru a ne asigura protectie si ordine.
Sunt sigur ca atat Romulus Cristea, Roxana Iordache, Si mii de manifestanti, pot sa confirme prezenta mea fara pauza in Piata Universitatii !
Dupa mineriada l-am reintalnit pe Cristi care nu patise nimic dar care mi-a spus ca l-au cautat minerii acasa.
Apoi eu am parasit tara fara sa-l mai vad.
Revenind in tara in decembrie 1993, cu un transport cu ajutoare organizat de mine, pentru casa de copii nr. 9 din Bucuresti, am participat la comemorarea revolutiei in Piata Universitatii.
Aici a trebuit sa fac fata imbratisarilor si lacrimilor a multor manifestanti care ma crezusera mort.
Cristi si cu mine ne-am imbratisat. Am cantat cateva cantece. Atunci am aflat ca Paturca canta tot repertoriul din Piata, adica si cantecele mele. M-am bucurat.
De atunci nu l-am mai vazut.
Am auzit de el, am auzit ca s-a imbolnavit si am incercat sa iau legatura cu el.
Din nefericire sunt la 2000 km de Bucuresti si incercarile mele au fost fara rezultat. Am vrut sa-l sprijin. Regret ca nu am insistat mai mult in a-l cauta.
Vad cu tristete cum oameni ca Paturca dispar... cum oameni ca noi sunt marginalizati de marea parte a poporului roman dezinformat si incapabil sa inteleaga ca noi ne-am jertfit totul pentru ei, pentru tara noastra. Vad cum politicienii de tot soiul se catara pe umerii nostri la putere si ne lasa sa murim in mizerie si singuri, asa cum a facut-o Cristian Paturca !
Imi amintesc cum l-au terminat pe Valeriu Sterian.
Oare cine urmeaza ? Andries ? Galis ? Calin ? Marian Munteanu ? Roxana Iordache ? Romulus Cristea ? Stegarul Pietii Universitatii, George ? Eu ???
Imi va lipsi mereu Cristi !
Stelian Maria
Pe atunci aveam o cunostinta comuna careia eu ii predam lectii de chitara.
Asta era in anul 1984 (sper ca nu gresesc).
Nu l-am mai vazut pana pe 25 aprilie 1990, cand a venit in Piata Universitatii. Poate ca a fost acolo si inainte, nu stiu.
Stateam pe treptele din fata teatrului National si cantam mai mult pentru mine la chitara.
Cristi si cu Laura (autoarea versurilor unor cantece interpretate de Cristi) s-au oprit langa mine. Atunci i-am imprumutat chitara mea lui Cristi care a inceput sa puna bazele Imnului Golanilor. Acolo s-a nascut acest imn si nu cum Cristi a declarat mai tarziu ca se afla in toaleta facultatii...
Dupa ce Piata a primit Nu plecam acasa al meu, Imnul golanilor a fost bine venit si a contribuit la nasterea sperantei in randurile manifastantilor.
M-am simtit dator si asa am scris LIBERTATE TE IUBIM. A urmat Cristi cu un alt cantec, si iarasi eu, si iar el... si Vlad Galis, si Calin Jicarean, si regretatii Nicu Vladimir si Valeriu Sterian, si Alexandru Andries.
Marea noastra problema era atunci cand Balconul se inchidea si atat Marian Munteanu cat si cei mai sus amintiti de mine, inclusiv Cristi, plecau acasa iar eu eram singurul dintre noi care ramaneam non stop in Piata Universitatii, la cortul meu si facand pe politaiul pentru a ne asigura protectie si ordine.
Sunt sigur ca atat Romulus Cristea, Roxana Iordache, Si mii de manifestanti, pot sa confirme prezenta mea fara pauza in Piata Universitatii !
Dupa mineriada l-am reintalnit pe Cristi care nu patise nimic dar care mi-a spus ca l-au cautat minerii acasa.
Apoi eu am parasit tara fara sa-l mai vad.
Revenind in tara in decembrie 1993, cu un transport cu ajutoare organizat de mine, pentru casa de copii nr. 9 din Bucuresti, am participat la comemorarea revolutiei in Piata Universitatii.
Aici a trebuit sa fac fata imbratisarilor si lacrimilor a multor manifestanti care ma crezusera mort.
Cristi si cu mine ne-am imbratisat. Am cantat cateva cantece. Atunci am aflat ca Paturca canta tot repertoriul din Piata, adica si cantecele mele. M-am bucurat.
De atunci nu l-am mai vazut.
Am auzit de el, am auzit ca s-a imbolnavit si am incercat sa iau legatura cu el.
Din nefericire sunt la 2000 km de Bucuresti si incercarile mele au fost fara rezultat. Am vrut sa-l sprijin. Regret ca nu am insistat mai mult in a-l cauta.
Vad cu tristete cum oameni ca Paturca dispar... cum oameni ca noi sunt marginalizati de marea parte a poporului roman dezinformat si incapabil sa inteleaga ca noi ne-am jertfit totul pentru ei, pentru tara noastra. Vad cum politicienii de tot soiul se catara pe umerii nostri la putere si ne lasa sa murim in mizerie si singuri, asa cum a facut-o Cristian Paturca !
Imi amintesc cum l-au terminat pe Valeriu Sterian.
Oare cine urmeaza ? Andries ? Galis ? Calin ? Marian Munteanu ? Roxana Iordache ? Romulus Cristea ? Stegarul Pietii Universitatii, George ? Eu ???
Imi va lipsi mereu Cristi !
Stelian Maria
marți, 18 ianuarie 2011
Mai bine golan
In decembrie 1989 eram unul din cei care isi lasau pe asfaltul Bucurestilor tot ce imi era mai de pret, viata.
De la mine au pornit lozinci ca cea care a umplut Romania, "ole, ole, Ceausescu nu mai e".
Pe 21 decembrie 1989, orele 15.30, cantam cat ma tineau plamanii "Desteapta-te romane", in Piata noastra sfanta a Universitatii.
Informatii gasiti pe blogul meu, mai spre inceput.
In Piata Universitatii Am fost langa Octavian Radulescu piatra de temelie a acestei manifestatii.
Pe 24 aprilie cantam deja in balcon Nu plecam acasa.
Pe urma a venit si Cristi Paturca.
El canta si pleca acasa cand balconul se inchidea.
Eu ramaneam in Piata, doar eu montasem primul cort in centrul Bucurestiului, si rezistam acolo non-stop.
Il respect pe Cristi si va asigur ca ma doare plecarea lui... totusi riscati sa faceti din el un erou mai mare decat este.
Interventia mea este doar pentru ca nu vreau sa denaturam adevarul.
Intrebati-ma si va raspund.
Stelian Maria
De la mine au pornit lozinci ca cea care a umplut Romania, "ole, ole, Ceausescu nu mai e".
Pe 21 decembrie 1989, orele 15.30, cantam cat ma tineau plamanii "Desteapta-te romane", in Piata noastra sfanta a Universitatii.
Informatii gasiti pe blogul meu, mai spre inceput.
In Piata Universitatii Am fost langa Octavian Radulescu piatra de temelie a acestei manifestatii.
Pe 24 aprilie cantam deja in balcon Nu plecam acasa.
Pe urma a venit si Cristi Paturca.
El canta si pleca acasa cand balconul se inchidea.
Eu ramaneam in Piata, doar eu montasem primul cort in centrul Bucurestiului, si rezistam acolo non-stop.
Il respect pe Cristi si va asigur ca ma doare plecarea lui... totusi riscati sa faceti din el un erou mai mare decat este.
Interventia mea este doar pentru ca nu vreau sa denaturam adevarul.
Intrebati-ma si va raspund.
Stelian Maria
Cristi Paturca
Am ramas mut. Cristi nu mai e printre noi.
Am incercat acum doi ani, cand am aflat ca era bolnav, sa dau de el si sa-l ajut. I-am trimis vesti si mesaje de la mine dar nu mi-a raspuns nimeni.
Regret plecarea lui si stiu ca multi altii meritau acest bilet spre nefiinta cu mult inaintea lui. Dumnezeu sa-l calauzeasca si sa-l odihneasca.
Eu, multi altii ramasi, istoria, nu il vom uita !
Nicu Vlad ne-a parasit primul... a urmat Vali Sterian, acum Cristi Paturca.
Cu toate astea inca mai suntem pe-aici cativa... un Alexandru Andries, un Vlad Galis, un Calin Jicarean si eu, Stelian Maria... si vom mai fi atat cat vom putea !
Dumnezeu sa apere Romania !
Cu durere,
Stelian Maria
Am incercat acum doi ani, cand am aflat ca era bolnav, sa dau de el si sa-l ajut. I-am trimis vesti si mesaje de la mine dar nu mi-a raspuns nimeni.
Regret plecarea lui si stiu ca multi altii meritau acest bilet spre nefiinta cu mult inaintea lui. Dumnezeu sa-l calauzeasca si sa-l odihneasca.
Eu, multi altii ramasi, istoria, nu il vom uita !
Nicu Vlad ne-a parasit primul... a urmat Vali Sterian, acum Cristi Paturca.
Cu toate astea inca mai suntem pe-aici cativa... un Alexandru Andries, un Vlad Galis, un Calin Jicarean si eu, Stelian Maria... si vom mai fi atat cat vom putea !
Dumnezeu sa apere Romania !
Cu durere,
Stelian Maria
In lanturi
Mi-e inima-nfierata ca un plug
Si lacrima mi-e sete ne-nceputa,
Eu din ulciorul dorului ma scurg
Si am in sange Tebea ca o sfanta.
In noptile de veghe o visez
Si trupul mi se frange sub povara,
Tu maica mea, in minte mi te-asez
Ca pe un trup ce moare-a doua oara !
As vrea macar o lance sa fi fost,
Ori un baltag, asa ca pe la noi,
Si, ca un vant, sa zbor din post in post
Sa te mai scap de teama si de boi.
Mi-e inima-nfierata cat un plug
Si lacrima mi-e sete ne-nceputa,
Eu din ulciorul dorului ma scurg
Si am in sange tara, ca pe-o sfanta.
Mai lasa-mi Doamne sufletul un pic,
Ca pe o lance mintea sa-mi ascuti,
Pe tradatori si hoti sa ii despic
Si sa rasara-n urma ai tarii munti !
Stelian Maria
14 iun 1991, Asarum
Si lacrima mi-e sete ne-nceputa,
Eu din ulciorul dorului ma scurg
Si am in sange Tebea ca o sfanta.
In noptile de veghe o visez
Si trupul mi se frange sub povara,
Tu maica mea, in minte mi te-asez
Ca pe un trup ce moare-a doua oara !
As vrea macar o lance sa fi fost,
Ori un baltag, asa ca pe la noi,
Si, ca un vant, sa zbor din post in post
Sa te mai scap de teama si de boi.
Mi-e inima-nfierata cat un plug
Si lacrima mi-e sete ne-nceputa,
Eu din ulciorul dorului ma scurg
Si am in sange tara, ca pe-o sfanta.
Mai lasa-mi Doamne sufletul un pic,
Ca pe o lance mintea sa-mi ascuti,
Pe tradatori si hoti sa ii despic
Si sa rasara-n urma ai tarii munti !
Stelian Maria
14 iun 1991, Asarum
Partidului
Pe Jupiter se fac
Eforturi disperate,
Planificari de zboruri
Spre alte zece lumi,
Ei au si gaz, se pare,
Lumina si de toate
Si-n ciuda Terrei moarte
Sunt parca chiar mai buni...
Dar noi platim cu sange
Dolarii ce va-ngrasa
Pe scaune inalte
Sa va-ngrijiti de noi,
Iar voua va lipseste
Sa ne-omorati in fasa
Si singuri in sedinte
Sa va numiti eroi !
Stelian Maria, 1984
Eforturi disperate,
Planificari de zboruri
Spre alte zece lumi,
Ei au si gaz, se pare,
Lumina si de toate
Si-n ciuda Terrei moarte
Sunt parca chiar mai buni...
Dar noi platim cu sange
Dolarii ce va-ngrasa
Pe scaune inalte
Sa va-ngrijiti de noi,
Iar voua va lipseste
Sa ne-omorati in fasa
Si singuri in sedinte
Sa va numiti eroi !
Stelian Maria, 1984
Din infern
Ca o herghelie vantul m-a ucis
Cu suflarea-i lunga cat un cal troian,
Rascolindu-mi somnul dincolo de vis
Prin perdeaua vremii, noptilor la han.
A trecut un secol pana sa renasc,
Timpul ma arunca iarasi printre voi,
Am pe trup o frunza si in loc de basc
Paie impletite, pline cu noroi.
Asteptati cu totii sa va spun ceva...
Am povesti din tolba vietii de apoi,
Ca in loc de smoala curge baclava,
Ca cersesc la colturu draci flamanzi si goi...
Dragii mei, acolo noaptea-i peste tot,
In cazane fierbe sufletul pribeag,
Pentru nemurire esti supus la vot
Si atarni pe garduri tinand loc de steag !
Stelian Maria
Cu suflarea-i lunga cat un cal troian,
Rascolindu-mi somnul dincolo de vis
Prin perdeaua vremii, noptilor la han.
A trecut un secol pana sa renasc,
Timpul ma arunca iarasi printre voi,
Am pe trup o frunza si in loc de basc
Paie impletite, pline cu noroi.
Asteptati cu totii sa va spun ceva...
Am povesti din tolba vietii de apoi,
Ca in loc de smoala curge baclava,
Ca cersesc la colturu draci flamanzi si goi...
Dragii mei, acolo noaptea-i peste tot,
In cazane fierbe sufletul pribeag,
Pentru nemurire esti supus la vot
Si atarni pe garduri tinand loc de steag !
Stelian Maria
Iubitei
Tu iubito, noaptea-mi frângi
Pâna zorii se trezesc,
Ma apropii si ma frângi
Cu tot focul pàmântesc,
Trupul iar ti-l dezvelesti,
Ceasul e sarit de trei,
Si mà strângi, mà-mpodobesti
Ca o pagina ma vrei,
Te-nvelesc in palma mea
Ca un fulg odihnitor,
Noaptea-ti toarce chip de stea
Din balsam nemuritor,
Numai noi mai zàbovim
Pleoapà noptii alergând,
Te-nvelesc si te inchin
Si-aud zorii tremurând.
Stelian Maria
Pâna zorii se trezesc,
Ma apropii si ma frângi
Cu tot focul pàmântesc,
Trupul iar ti-l dezvelesti,
Ceasul e sarit de trei,
Si mà strângi, mà-mpodobesti
Ca o pagina ma vrei,
Te-nvelesc in palma mea
Ca un fulg odihnitor,
Noaptea-ti toarce chip de stea
Din balsam nemuritor,
Numai noi mai zàbovim
Pleoapà noptii alergând,
Te-nvelesc si te inchin
Si-aud zorii tremurând.
Stelian Maria
luni, 17 ianuarie 2011
Vant
Aseara vantul m-a batut
De parca i-am facut ceva,
S-a repezit si surd, si mut,
Si orb, si pun etcetera,
Parca era turbat, nu stiu,
Nu stiu ce l-o fi apucat
Caci arata ca un pustiu,
Doar m-a batut si a plecat.
Dar a venit sfios in zori
Si mi-a batut incet in geam,
I-am spus: -Tu poti sa crapi, sa mori,
Tu nu esti vant, esti sarlatan.
- Deschide-mi... vreau sa-ti spun ceva.
- Dispari, dispari cu toti deochii...
- Am vesti despre iubita ta.
Si i-am deschis privindu-i ochii...
- Ce vesti poti tu sa imi aduci ?
Ca nici macar nu esti de rasa.
- Eu am zarit-o printre nuci
Si plec sa ti-o aduc acasa.
Stelian Maria
De parca i-am facut ceva,
S-a repezit si surd, si mut,
Si orb, si pun etcetera,
Parca era turbat, nu stiu,
Nu stiu ce l-o fi apucat
Caci arata ca un pustiu,
Doar m-a batut si a plecat.
Dar a venit sfios in zori
Si mi-a batut incet in geam,
I-am spus: -Tu poti sa crapi, sa mori,
Tu nu esti vant, esti sarlatan.
- Deschide-mi... vreau sa-ti spun ceva.
- Dispari, dispari cu toti deochii...
- Am vesti despre iubita ta.
Si i-am deschis privindu-i ochii...
- Ce vesti poti tu sa imi aduci ?
Ca nici macar nu esti de rasa.
- Eu am zarit-o printre nuci
Si plec sa ti-o aduc acasa.
Stelian Maria
Povestea mea
Sa va spun cum a fost la-nceputuri de veac:
M-am nascut si-am tipat ca un dor fara leac,
Fara soarta si cer, fara lacrimi in ochi,
Si s-au strans oameni multi sa imi dea de deochi,
Si-am tacut vestejit ca un pepene crud
Incercand doar tacand sa ma pierd, sa m-aud,
Uite-asa am crescut linistit ca un tap
Si-am primit palme multe, peste ochi, peste cap,
Iar acum sunt voinic si am piept de otel
Si am coarne sus puse, coarne tari de vitel,
Pot sa vina sa-mi dea de deochi si de leac,
Sunt un cal prea batran la sfarsitul de veac...
Stelian Maria
M-am nascut si-am tipat ca un dor fara leac,
Fara soarta si cer, fara lacrimi in ochi,
Si s-au strans oameni multi sa imi dea de deochi,
Si-am tacut vestejit ca un pepene crud
Incercand doar tacand sa ma pierd, sa m-aud,
Uite-asa am crescut linistit ca un tap
Si-am primit palme multe, peste ochi, peste cap,
Iar acum sunt voinic si am piept de otel
Si am coarne sus puse, coarne tari de vitel,
Pot sa vina sa-mi dea de deochi si de leac,
Sunt un cal prea batran la sfarsitul de veac...
Stelian Maria
Ochi de lup
Ochii tai, ochi de lup
Imi patrund adanc in trup
Si imi sfarteca duios
Chiar si cel din urma os,
Iar cand vreau iar sa te pup
Se prefac din ochi de lup
In albastru luminos
Si te pup doamna frumos.
Stelian Maria
Imi patrund adanc in trup
Si imi sfarteca duios
Chiar si cel din urma os,
Iar cand vreau iar sa te pup
Se prefac din ochi de lup
In albastru luminos
Si te pup doamna frumos.
Stelian Maria
Bun ramas
Venind pe drum, cu ploaia ratacind,
Si barba-i sprijinita in toiag,
Plecat din vremea calului murind
Trecea un om al vietii sale prag.
Purta pe umeri miile de ani
Si-n ochi izvor de lacrimi nesecat,
Sarmanul om, sa-i las vreo cativa bani
Mi-a multumit si, nu, nu i-a luat.
- De unde vii taicuta? Intrebai,
Si cum de esti asa albit de tot ?
Nu m-a privit. - Vin taica dintre cai
Iar caii vin si ei de unde pot...
El a plecat cu pasul tremurand,
Si dus a fost. Si dus a fost, si gata.
Si printre nori, cu ploaia semanand
L-am mai vazut, o clipa doar, pe tata.
Stelian Maria
Si barba-i sprijinita in toiag,
Plecat din vremea calului murind
Trecea un om al vietii sale prag.
Purta pe umeri miile de ani
Si-n ochi izvor de lacrimi nesecat,
Sarmanul om, sa-i las vreo cativa bani
Mi-a multumit si, nu, nu i-a luat.
- De unde vii taicuta? Intrebai,
Si cum de esti asa albit de tot ?
Nu m-a privit. - Vin taica dintre cai
Iar caii vin si ei de unde pot...
El a plecat cu pasul tremurand,
Si dus a fost. Si dus a fost, si gata.
Si printre nori, cu ploaia semanand
L-am mai vazut, o clipa doar, pe tata.
Stelian Maria
In calendar
Mi te-ai ascuns incet in calendar
Cand joaca ne-a cuprins ca o copila,
Eu am trisat strivind ca un strengar
Cate-un sarut pe fiecare fila.
Stelian Maria
Cand joaca ne-a cuprins ca o copila,
Eu am trisat strivind ca un strengar
Cate-un sarut pe fiecare fila.
Stelian Maria
Basarabia
Noaptea mi-a batut in geam
Si, sfioasa mi-a cerut,
Dintre mugurii din ram
Sa-i dau vesti de peste Prut...
I-am deschis cuprins de mila
Si doar zdrente era toata,
Si timida, si umila,
M-a rugat s-o las la poarta.
Ce sa-i spun de pe la noi
Cand nici eu nu stiu prea multe ?
- Am aflat ca sunt nevoi
Si plang turmele pe munte...
A tacut vreme de-un ceas,
Lacrimi a varsat puhoi,
- Noapte blanda, fara glas,
Stai o noapte pe la noi ...!
A plecat cu pas murind,
Trista, ratacind spre zare,
Si-am privit-o pana cand
S-a pierdut incet in mare.
Stelian Maria
Si, sfioasa mi-a cerut,
Dintre mugurii din ram
Sa-i dau vesti de peste Prut...
I-am deschis cuprins de mila
Si doar zdrente era toata,
Si timida, si umila,
M-a rugat s-o las la poarta.
Ce sa-i spun de pe la noi
Cand nici eu nu stiu prea multe ?
- Am aflat ca sunt nevoi
Si plang turmele pe munte...
A tacut vreme de-un ceas,
Lacrimi a varsat puhoi,
- Noapte blanda, fara glas,
Stai o noapte pe la noi ...!
A plecat cu pas murind,
Trista, ratacind spre zare,
Si-am privit-o pana cand
S-a pierdut incet in mare.
Stelian Maria
duminică, 16 ianuarie 2011
Democratie
In lumea asta rea si prea urata
Ne nastem inglobati in datorii,
Pana si Dumnezeu ia mita
Sa-si mituiasca dracii prin pustii,
In tara noastra totusi e mai bine,
Rahatul ne-a ajuns doar pan` la gat,
Democratii trec lunecand pe sine
Cu porci cu lant de aur peste rât,
E libertate cat sa-ti iei cu carul,
Mai este-n tara de furat rahat,
Ajunge sa mai dai in oi cu parul
Si-ajungi pastor european in pat,
Ori delirezi facturile platindu-ti
Cu saru`mana pe la cei cu fumuri
Si cu norocuri mari gandindu-ti
Iti pierzi murind potecile pe drumuri !
Stelian Maria
Ne nastem inglobati in datorii,
Pana si Dumnezeu ia mita
Sa-si mituiasca dracii prin pustii,
In tara noastra totusi e mai bine,
Rahatul ne-a ajuns doar pan` la gat,
Democratii trec lunecand pe sine
Cu porci cu lant de aur peste rât,
E libertate cat sa-ti iei cu carul,
Mai este-n tara de furat rahat,
Ajunge sa mai dai in oi cu parul
Si-ajungi pastor european in pat,
Ori delirezi facturile platindu-ti
Cu saru`mana pe la cei cu fumuri
Si cu norocuri mari gandindu-ti
Iti pierzi murind potecile pe drumuri !
Stelian Maria
Te-am vazut
Te-am vazut aplecata la izvor sus in munti
Unde apa isi face de deochi pe sub punti,
Unde vantul isi leaga nor cu nor inspre zare,
Drum de stele batut, de privirile tale,
Te-am vazut la izvor band din palme nectarul
Cel iesit din adanc sa-mi sfideze paharul
Ce c-o mana il tin si ti-l darui cu roua,
Cu cealalta te chem ca pe-o dragoste noua,
Te-am vazut si atat, ai plecat catre zare
Printre stele cu vantul, cand ti-am pus la picioare
Ochii mei hamesiti si nebuni dupa tine,
Sa mi-i calci, sa-i zdrobesti, sa ramai langa mine.
Stelian Maria
Unde apa isi face de deochi pe sub punti,
Unde vantul isi leaga nor cu nor inspre zare,
Drum de stele batut, de privirile tale,
Te-am vazut la izvor band din palme nectarul
Cel iesit din adanc sa-mi sfideze paharul
Ce c-o mana il tin si ti-l darui cu roua,
Cu cealalta te chem ca pe-o dragoste noua,
Te-am vazut si atat, ai plecat catre zare
Printre stele cu vantul, cand ti-am pus la picioare
Ochii mei hamesiti si nebuni dupa tine,
Sa mi-i calci, sa-i zdrobesti, sa ramai langa mine.
Stelian Maria
Dimineata
Te-ai furisat in somnul meu azi noapte,
Corabie plutind pe asternut,
Aveai in maini un cos cu mere coapte
Si vin neinceput in vas de lut...
La orizont veghea steaua polara
Precum in Cismigiu un lampadar,
Ori un cosar cuprins pe drum de seara
C-a mai primit si azi un cos in dar...
M-am asezat pe neaua de matase
Robit de vinul inca ne-nceput,
Iar merele imi colindau prin oase
Si m-am trezit iubito, te sarut !
Stelian Maria
Corabie plutind pe asternut,
Aveai in maini un cos cu mere coapte
Si vin neinceput in vas de lut...
La orizont veghea steaua polara
Precum in Cismigiu un lampadar,
Ori un cosar cuprins pe drum de seara
C-a mai primit si azi un cos in dar...
M-am asezat pe neaua de matase
Robit de vinul inca ne-nceput,
Iar merele imi colindau prin oase
Si m-am trezit iubito, te sarut !
Stelian Maria
Ceasul
Intr-o zi a venit moartea.
Era in blugi
si tricou.
In loc de coasa avea o poseta.
- Am venit sa te iau ...
Si am cinat impreuna.
Stelian Maria
Era in blugi
si tricou.
In loc de coasa avea o poseta.
- Am venit sa te iau ...
Si am cinat impreuna.
Stelian Maria
Mos Craciun
Si-a imbracat costumul,
si-a pus barba alba,
si-a lustruit bocancii,
si-a inhamat renii la sanie
dar a uitat sa puna petec sacului si,
cand a ajuns la mine,
mi-a urat Sarbatori fericite.
Stelian Maria
si-a pus barba alba,
si-a lustruit bocancii,
si-a inhamat renii la sanie
dar a uitat sa puna petec sacului si,
cand a ajuns la mine,
mi-a urat Sarbatori fericite.
Stelian Maria
Cioban
Cand a venit lupul
eu eram in pijama,
pusca era imprumutata stanei vecine.
De aceea nu va pot povesti
prin viu grai
toata intamplarea...
Stelian Maria
eu eram in pijama,
pusca era imprumutata stanei vecine.
De aceea nu va pot povesti
prin viu grai
toata intamplarea...
Stelian Maria
Alt raspuns adresat lui Iliescu
Stelian Maria 31 decembrie 2010 la 23:18
inca te ling in curul ala urat mirositor fel de fel de rataciti... in loc sa isi scoata tara din cacatul in care ai bagat-o. si tu si cei care te sustin sa ardeti in flacarile iadului ! nu am nimic cu PSD dar am cu tine un razboi neincheiat. sper sa te prind pana mori !
inca te ling in curul ala urat mirositor fel de fel de rataciti... in loc sa isi scoata tara din cacatul in care ai bagat-o. si tu si cei care te sustin sa ardeti in flacarile iadului ! nu am nimic cu PSD dar am cu tine un razboi neincheiat. sper sa te prind pana mori !
raspuns la mesajul lui Ion Iliescu
Stelian Maria 31 decembrie 2010 la 23:14
le urezi si celor pe care i-ai ucis ? si celor pe care i-ai facut sa-si paraseasca tara ?
Iti urez, batran urat si tradator, sa iti fie 2011 cel din urma an !
Sunt unul din cei maltratati de minerii tai, sunt unul din cei care isi lasau sangele pe asfaltul centrului Bucurestean pe 21-25 decembrie 1989. Te blestem sa arzi si sa te duci dracului ! Cu antipatie,
le urezi si celor pe care i-ai ucis ? si celor pe care i-ai facut sa-si paraseasca tara ?
Iti urez, batran urat si tradator, sa iti fie 2011 cel din urma an !
Sunt unul din cei maltratati de minerii tai, sunt unul din cei care isi lasau sangele pe asfaltul centrului Bucurestean pe 21-25 decembrie 1989. Te blestem sa arzi si sa te duci dracului ! Cu antipatie,
Dreptate ochii plansi cer sa te vada
Aici la noi sunt toate cum au fost,
Doar teatrul scurt, cu-n steag si-o baricada,
A scos sub gloante un refren anost
Dreptate ochii plansi cer sa te vada.
Aici la noi nimic nu s-a-ntamplat,
Doar niste cruci au aparut pe strada
Si lemnul lor ingana un oftat
Dreptate ochii plansi cer sa te vada,
Aici la noi e primavara iar,
Dar alte geruri stau acum sa cada,
Iar cei ucisi ne striga in zadar
Dreptate ochii plansi cer sa te vada,
Destul am tot rabdat pana acum
In bezna, foame, frig si mascarada,
Cu noi sperante la-nceput de drum
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Am fost tradati si-am fost batai de joc,
Copiii ne-au murit pe baricada,
Iar politrucii-si dau acum noroc
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Sa le cantam si lor ca-n alte dati
Nu din chitari ci raspicat din barda
Si dracii sa ni-i ia pe toti de hoti,
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Tu biet roman aprinde lumanari
Si stai la paine la aceiasi coada,
Strigandu-ti jalea-n cele patru zari
Dreptate ochii plansi cer sa te vada !
Stelian Maria
Doar teatrul scurt, cu-n steag si-o baricada,
A scos sub gloante un refren anost
Dreptate ochii plansi cer sa te vada.
Aici la noi nimic nu s-a-ntamplat,
Doar niste cruci au aparut pe strada
Si lemnul lor ingana un oftat
Dreptate ochii plansi cer sa te vada,
Aici la noi e primavara iar,
Dar alte geruri stau acum sa cada,
Iar cei ucisi ne striga in zadar
Dreptate ochii plansi cer sa te vada,
Destul am tot rabdat pana acum
In bezna, foame, frig si mascarada,
Cu noi sperante la-nceput de drum
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Am fost tradati si-am fost batai de joc,
Copiii ne-au murit pe baricada,
Iar politrucii-si dau acum noroc
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Sa le cantam si lor ca-n alte dati
Nu din chitari ci raspicat din barda
Si dracii sa ni-i ia pe toti de hoti,
Dreptate ochii plansi cer sa te vada...
Tu biet roman aprinde lumanari
Si stai la paine la aceiasi coada,
Strigandu-ti jalea-n cele patru zari
Dreptate ochii plansi cer sa te vada !
Stelian Maria
Basarabiei
Imperiul Siberiei reci
Ti-a pus inchisorile-n case,
El insusi cu inima beci
Si umbrele noptii in oase.
Sa-ti fie pamantul bogat
Si lacrimi curate sa-l spele
De titlul murdar de argat
Al celor cu umerii stele...
Din suflet imi curge un chin
Aici, sub catargul corabiei,
Si trist ca-ntr-o doina inchin
O cupa cu vin Basarabiei !
Stelian Maria
Ti-a pus inchisorile-n case,
El insusi cu inima beci
Si umbrele noptii in oase.
Sa-ti fie pamantul bogat
Si lacrimi curate sa-l spele
De titlul murdar de argat
Al celor cu umerii stele...
Din suflet imi curge un chin
Aici, sub catargul corabiei,
Si trist ca-ntr-o doina inchin
O cupa cu vin Basarabiei !
Stelian Maria
Pribegie
Sub cerul coborand spre asfintit,
Cu toamna ce ma trage tot mai jos,
Ma-ntorc iubit-o din petit
Cu-n felinar ce nu-mi e de folos...
Ma bate vantul, flacara mi-a stins,
Cararea mi s-a frant pe sub picior,
Peste un ceas ma recunosc invins
Sa ma primeasca iarna cu onor.
Stelian Maria
Cu toamna ce ma trage tot mai jos,
Ma-ntorc iubit-o din petit
Cu-n felinar ce nu-mi e de folos...
Ma bate vantul, flacara mi-a stins,
Cararea mi s-a frant pe sub picior,
Peste un ceas ma recunosc invins
Sa ma primeasca iarna cu onor.
Stelian Maria
Dezertare
Aseara am plecat de-acasa trist,
Mi-am luat o lumanare si-un chibrit,
Si ca un cel din urma egoist
Pecand, asa nauc, m-am parasit.
Si am umblat peste paduri tacut,
Si peste mari si munti am tot umblat,
Am stat putin, pustiul sa-l ascult
Si am plecat iubito, am pleacat.
Acasa m-am intors cu pasi tarzii
Si m-am gasit dormind, ca un pribeag,
De maine am sa ma pazesc, sa stii,
Sa nu mai fug ma voi culca pe prag.
Stelian Maria
Mi-am luat o lumanare si-un chibrit,
Si ca un cel din urma egoist
Pecand, asa nauc, m-am parasit.
Si am umblat peste paduri tacut,
Si peste mari si munti am tot umblat,
Am stat putin, pustiul sa-l ascult
Si am plecat iubito, am pleacat.
Acasa m-am intors cu pasi tarzii
Si m-am gasit dormind, ca un pribeag,
De maine am sa ma pazesc, sa stii,
Sa nu mai fug ma voi culca pe prag.
Stelian Maria
Nunta
Te-am vazut in altar soapta blanda trecand
Si-auzeam in amurg sfintii toti tremurand,
Tu erai zana dalba pribegind prin povesti
Din trecut catre cer, prin neant sa privesti,
Sa ma prinzi, sa ma certi, drum de roua sa-mi faci
Serpuind leganand printre mii de copaci,
Peste lacuri si munti, din pamant pan` la cer,
Presarand cand si cand cu balsam si mister,
Si apoi sa ma chemi catre tine-n altar
Sa-mi asterni la picioare luna toata in dar
Si-n vestmantul tau albsa m-ascunzi langa sân,
Sa ma pierd, sa-mi revin si ascuns sa raman...
Stelian Maria
Si-auzeam in amurg sfintii toti tremurand,
Tu erai zana dalba pribegind prin povesti
Din trecut catre cer, prin neant sa privesti,
Sa ma prinzi, sa ma certi, drum de roua sa-mi faci
Serpuind leganand printre mii de copaci,
Peste lacuri si munti, din pamant pan` la cer,
Presarand cand si cand cu balsam si mister,
Si apoi sa ma chemi catre tine-n altar
Sa-mi asterni la picioare luna toata in dar
Si-n vestmantul tau albsa m-ascunzi langa sân,
Sa ma pierd, sa-mi revin si ascuns sa raman...
Stelian Maria
L-R
Luneca lucind lumina,
Luna latra lunecand,
Linistea batu-o-ar vina
Intra-n somnul meu latrand,
Randuri rase, ramasite,
Roua rade risipind,
Ridurile-s cam prostute...
Vad tacerea mea venind !
Stelian Maria
Luna latra lunecand,
Linistea batu-o-ar vina
Intra-n somnul meu latrand,
Randuri rase, ramasite,
Roua rade risipind,
Ridurile-s cam prostute...
Vad tacerea mea venind !
Stelian Maria
Vis
Te-am visat azi noapte, ochii-ti surâdeau
Si pe buze parca-ti infloreau saruturi,
Mainile spre tine inca ma chemau
Sa ne fie iarasi dor de inceputuri...
Cand plecata-ai fost, dis de dimineata,
Mi-a ramas doar ziua-n suflet rastignita
Si asa o port, ratacind prin viata,
Sa-mi astept iar noaptea, dulcea mea iubita.
Stelian Maria
Si pe buze parca-ti infloreau saruturi,
Mainile spre tine inca ma chemau
Sa ne fie iarasi dor de inceputuri...
Cand plecata-ai fost, dis de dimineata,
Mi-a ramas doar ziua-n suflet rastignita
Si asa o port, ratacind prin viata,
Sa-mi astept iar noaptea, dulcea mea iubita.
Stelian Maria
Dor
Mi-e dor de tine ca de Marea Neagra,
Mi-e dor de Crai cum mi-e de tine,
Imi esti ca Delta Dunarii de draga
Si fierbe Murfatlaru-n mine.
Mi-e dor de tine ca de Tebea sfanta
Ori ca de roua diminetii,
De dor multimea toata canta
In Piata Universitatii !
Stelian Maria
Mi-e dor de Crai cum mi-e de tine,
Imi esti ca Delta Dunarii de draga
Si fierbe Murfatlaru-n mine.
Mi-e dor de tine ca de Tebea sfanta
Ori ca de roua diminetii,
De dor multimea toata canta
In Piata Universitatii !
Stelian Maria
Scrisoare deschisa catre Dumnezeu
Ai Doamne grija azi de carnea mea,
Mi-e sfanta Libertate biciuita,
Fa din mine pavaza ori stea
Dar nu-i lasa sa ma prefaca-n vita !
Mi s-a urat de-acest sfarsit de veac
Si nu mai am nici lacrima sa-ti scriu,
Mai da-mi putere Doamne, pentru leac,
Sa-mi razbun copiii cat sunt viu !
Cum poate acest pamant sa ne mai tina ?
Noi suntem primitivii care-am fost...
Purtam cu totii-n spate cate-o vina
Ca-ci vrem mariri si-n zilele de post.
Mai treci din cand in cand si pe la noi
Macar sa stim cum este pe la tine,
Magarii imbraca piei de boi
Ragnind la noi ca sa ne fie bine...
Ori scrie-ne asa cum fac poetii
Si-ti dam adresa, poate ne gasesti...
Suntem in Piata Universitatii
La kilometrul zero, Bucuresti !
Stelian Maria
Mi-e sfanta Libertate biciuita,
Fa din mine pavaza ori stea
Dar nu-i lasa sa ma prefaca-n vita !
Mi s-a urat de-acest sfarsit de veac
Si nu mai am nici lacrima sa-ti scriu,
Mai da-mi putere Doamne, pentru leac,
Sa-mi razbun copiii cat sunt viu !
Cum poate acest pamant sa ne mai tina ?
Noi suntem primitivii care-am fost...
Purtam cu totii-n spate cate-o vina
Ca-ci vrem mariri si-n zilele de post.
Mai treci din cand in cand si pe la noi
Macar sa stim cum este pe la tine,
Magarii imbraca piei de boi
Ragnind la noi ca sa ne fie bine...
Ori scrie-ne asa cum fac poetii
Si-ti dam adresa, poate ne gasesti...
Suntem in Piata Universitatii
La kilometrul zero, Bucuresti !
Stelian Maria
Toamna
Toamna sufletelor reci
A grait cu chip de ducà
Si se frânge, se usuca,
Toamnà sufletelor reci.
Aerul brazdand pe veci
Frunza mintii sa ma doarà
Trece acrà si usoarà
Toamna sufletelor reci.
Mii de sabii ard in teci,
Clipele se nasc sa moarà,
Trenul meu ramane-n gara
Toamnà sufletelor reci.
Stelian Maria
A grait cu chip de ducà
Si se frânge, se usuca,
Toamnà sufletelor reci.
Aerul brazdand pe veci
Frunza mintii sa ma doarà
Trece acrà si usoarà
Toamna sufletelor reci.
Mii de sabii ard in teci,
Clipele se nasc sa moarà,
Trenul meu ramane-n gara
Toamnà sufletelor reci.
Stelian Maria
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Lumea noastra
Eu ti-am pus iubito la picioare totul
In aceasta lume cat un legamant,
Vremea mea apune, ma cam doare cotul,
Ma cam dor genunchii si ma simt pamant.
Ochii mi-s de ceara, trupul meu se-ndoaie
Si imi pun toiagul noduros in cui,
Vremea noastra plange ca o sfanta ploaie,
Dar ce-i pasa lumii, lumii nimanui ?!
Pe pamant e cerul, Doamne ce lumina,
Ce apocalipsa mi-a fost dat sa vad...
Si sa stii iubito ca eu sunt de vina,
Tu mi-ai dat suflare, eu ti-am dat prapad !
Stelian Maria
In aceasta lume cat un legamant,
Vremea mea apune, ma cam doare cotul,
Ma cam dor genunchii si ma simt pamant.
Ochii mi-s de ceara, trupul meu se-ndoaie
Si imi pun toiagul noduros in cui,
Vremea noastra plange ca o sfanta ploaie,
Dar ce-i pasa lumii, lumii nimanui ?!
Pe pamant e cerul, Doamne ce lumina,
Ce apocalipsa mi-a fost dat sa vad...
Si sa stii iubito ca eu sunt de vina,
Tu mi-ai dat suflare, eu ti-am dat prapad !
Stelian Maria
Daca
Daca ai o iubita nu inseamna c-ai tot,
Daca ai o iubita lacrimi ai pan` la cot,
Lacrimi lungi, in siroaie catre maini alergand,
Daca ai o iubita n-ai trecut si nici gand,
Nu vei fi decat sclav pe genunchi alergand
Sa dispari cand vrea ea, s-o intampini razand.
Daca ai o iubita esti tu insuti trecut,
Si vei fi daca cere o statuie din lut,
Uneori simti cum pulsul ti se fierbe in trup,
Cand o vezi doar trecand ai tentatii de lup
Hamesit de iubire, si iti urli pe-ascuns
Sa nu vada ca suferi, sa nu vada c-ai pl,ans,
Tu ramai doar un sclav, uneori esti nimic,
O iubesti si atat, o adori dar esti mic,
Daca ai o iubita lacrimi ai in caus,
Daca n-ai o iubita o vei face din plus...
Stelian Maria
Daca ai o iubita lacrimi ai pan` la cot,
Lacrimi lungi, in siroaie catre maini alergand,
Daca ai o iubita n-ai trecut si nici gand,
Nu vei fi decat sclav pe genunchi alergand
Sa dispari cand vrea ea, s-o intampini razand.
Daca ai o iubita esti tu insuti trecut,
Si vei fi daca cere o statuie din lut,
Uneori simti cum pulsul ti se fierbe in trup,
Cand o vezi doar trecand ai tentatii de lup
Hamesit de iubire, si iti urli pe-ascuns
Sa nu vada ca suferi, sa nu vada c-ai pl,ans,
Tu ramai doar un sclav, uneori esti nimic,
O iubesti si atat, o adori dar esti mic,
Daca ai o iubita lacrimi ai in caus,
Daca n-ai o iubita o vei face din plus...
Stelian Maria
Drum
Am ajun, insfarsit, pan`la umarul tau
Strabatand garbovit drumul bun, drumul rau,
Si grabit am uitat cat de greu e s-ajung
La-nceput, ca prin vis, pan` la umarul stang,
De la el trebuia un mileniu s-astept
Pana cand sa ajung si la umarul drept,
Am sezut, uite-asa chiar la mijloc de drum,
Nestiind incotro sa ma-ndrept si ce fum
Te-a adus mai aproape cu un an sau un veac
Sa imi faca stangaci de deochi si de leac,
Tot ce stiu e ca doar mi-a fost greu sa te-ating
Dupa drumul facut pan` la umarul stang.
Stelian Maria
Strabatand garbovit drumul bun, drumul rau,
Si grabit am uitat cat de greu e s-ajung
La-nceput, ca prin vis, pan` la umarul stang,
De la el trebuia un mileniu s-astept
Pana cand sa ajung si la umarul drept,
Am sezut, uite-asa chiar la mijloc de drum,
Nestiind incotro sa ma-ndrept si ce fum
Te-a adus mai aproape cu un an sau un veac
Sa imi faca stangaci de deochi si de leac,
Tot ce stiu e ca doar mi-a fost greu sa te-ating
Dupa drumul facut pan` la umarul stang.
Stelian Maria
Gong
Doar noapte imi dai si noapte ma ceri,
Noapte buna iti spun peste tot, nicaieri,
Iti lasi curcubeul ca un plans si ma vrei
Sa ma uiti ca pe-o gluma dimineata la trei
In urechi soapta ta are sunet de Gong
Si pe buze iti arde un sarut super long,
Ca o lacrima cad la picioare sa-ti cer
O noapte si-o zi intr-un punct de reper,
Dimineata te caut, pot sa spun ca ai fost
Asta noapte la trei, langa mine in post,
M-ai pazit ca pe-o stanca sa nu stau, sa nu mor,
Sa nu uit, sa nu stiu, sa nu fac nici amor,
Ai crezut ca sunt viu, ai crezut ca sunt mort,
Ai crezut ca plutesc pe o panza de cort
Si ai stins lumanarea ca pe-o ultima zi
Cand ti-am spus ca deseara printre nori voi privi...
Nu sunt viu, nu sunt mort, nici-odata n-am fost,
Nici nu am prin vitrine loc expus, pret de cost,
Nu sunt iarba, nici vant, eu nu sunt nicaieri
Si nici noapte nu-ti dau si nici noapte nu-mi ceri...
Stelian Maria
Noapte buna iti spun peste tot, nicaieri,
Iti lasi curcubeul ca un plans si ma vrei
Sa ma uiti ca pe-o gluma dimineata la trei
In urechi soapta ta are sunet de Gong
Si pe buze iti arde un sarut super long,
Ca o lacrima cad la picioare sa-ti cer
O noapte si-o zi intr-un punct de reper,
Dimineata te caut, pot sa spun ca ai fost
Asta noapte la trei, langa mine in post,
M-ai pazit ca pe-o stanca sa nu stau, sa nu mor,
Sa nu uit, sa nu stiu, sa nu fac nici amor,
Ai crezut ca sunt viu, ai crezut ca sunt mort,
Ai crezut ca plutesc pe o panza de cort
Si ai stins lumanarea ca pe-o ultima zi
Cand ti-am spus ca deseara printre nori voi privi...
Nu sunt viu, nu sunt mort, nici-odata n-am fost,
Nici nu am prin vitrine loc expus, pret de cost,
Nu sunt iarba, nici vant, eu nu sunt nicaieri
Si nici noapte nu-ti dau si nici noapte nu-mi ceri...
Stelian Maria
Lupul
Eu sunt un lup... in iarna ce-o sa vina
Si voi domni in haita mea, cu fler.
Astept sa cada doar un fulg din cer
Sa dau primul semnal spre stana.
Ma vor urma supusii-n pas de front,
Adulmecand prin toamna ce a fost,
Ne-ajung atatea zile lungi de post...
Vom trece primul ospat mare-n cont...
Si-asa mai multe ierni am sa domnesc
Pe jiltul din martirii-nfulecati
Caci sa fii lup mereu ai sa te bati
Pentru un os, cu neamul cel cainesc.
Dar ce vorbesc ? Chiar legea noastra spune,
Orice batran e alungat din haita,
Si singur nu mai poti sa tragi o raita
Pe la magnificele tale stane...
Asa ca ce rost are sa traiesc,
Sa stiu ca mor de foame intr-o zi,
Neputincios si izgonit voi fi...
Tu... ia-ma-n grija, caine ciobanesc !
Stelian Maria
Si voi domni in haita mea, cu fler.
Astept sa cada doar un fulg din cer
Sa dau primul semnal spre stana.
Ma vor urma supusii-n pas de front,
Adulmecand prin toamna ce a fost,
Ne-ajung atatea zile lungi de post...
Vom trece primul ospat mare-n cont...
Si-asa mai multe ierni am sa domnesc
Pe jiltul din martirii-nfulecati
Caci sa fii lup mereu ai sa te bati
Pentru un os, cu neamul cel cainesc.
Dar ce vorbesc ? Chiar legea noastra spune,
Orice batran e alungat din haita,
Si singur nu mai poti sa tragi o raita
Pe la magnificele tale stane...
Asa ca ce rost are sa traiesc,
Sa stiu ca mor de foame intr-o zi,
Neputincios si izgonit voi fi...
Tu... ia-ma-n grija, caine ciobanesc !
Stelian Maria
Mariei Sale Mihai al Romaniei
As vrea sa mai traiesc doar pana cand
Un brat de lacrimi calde sa astern
In calea Ta, ca un covor etern
Si doar Mariei Tale sa ma vand.
Eu te astept in maini cu praf de stea,
Sub unghii cu pamantul Tau strabun
Si plang si rad si strig ca un nebun
Multi ani sa ne traiesti Maria Ta !
Te chem de cand te-au alungat, la noi,
In pragul casei suntem doar statui
Si daca nu ai Tai suntem... ai cui ?
Noi pentru tine Doamne suntem goi.
Mi-e frica Doamne c-am sa mor curand,
Asculta-mi plansul, lasa-ma sa-TI cer,
Si daca-mi dai in schimb doar frig si ger
Eu doar Mariei Sale sa ma vand !
Stelian Maria
Un brat de lacrimi calde sa astern
In calea Ta, ca un covor etern
Si doar Mariei Tale sa ma vand.
Eu te astept in maini cu praf de stea,
Sub unghii cu pamantul Tau strabun
Si plang si rad si strig ca un nebun
Multi ani sa ne traiesti Maria Ta !
Te chem de cand te-au alungat, la noi,
In pragul casei suntem doar statui
Si daca nu ai Tai suntem... ai cui ?
Noi pentru tine Doamne suntem goi.
Mi-e frica Doamne c-am sa mor curand,
Asculta-mi plansul, lasa-ma sa-TI cer,
Si daca-mi dai in schimb doar frig si ger
Eu doar Mariei Sale sa ma vand !
Stelian Maria
Ruga
Frunza mea a-ngalbenit,
Doamne... noaptea mi s-a frant,
Mi-a ramas padurea mit,
Crengile imi sunt pamant.
Timpul meu a obosit
Colo-n valea dintre nopti,
As mai plange-atata cat
Sa ma nasc din struguri copti !
Stelian Maria
Doamne... noaptea mi s-a frant,
Mi-a ramas padurea mit,
Crengile imi sunt pamant.
Timpul meu a obosit
Colo-n valea dintre nopti,
As mai plange-atata cat
Sa ma nasc din struguri copti !
Stelian Maria
Nesomn
Eu m-am trezit azinoapte far` sa stiu
Cand luna-mi luneca pe asternut
Ca un soldat batran si fara scut,
Si m-am privit stangaci intr-un tarziu...
Dormeam intins cu capul spre apus,
Iar ochii-mi rataceau din vis in vis
Si nicaieri nu mai era deschis
Sa imi rascumpar timpul ce s-a dus...
Si tu, iubito... ma priveai de sus !
Stelian Maria
Cand luna-mi luneca pe asternut
Ca un soldat batran si fara scut,
Si m-am privit stangaci intr-un tarziu...
Dormeam intins cu capul spre apus,
Iar ochii-mi rataceau din vis in vis
Si nicaieri nu mai era deschis
Sa imi rascumpar timpul ce s-a dus...
Si tu, iubito... ma priveai de sus !
Stelian Maria
Tot Tie
Doar ochii tai Iubito ma fac sa mai tresar
Cand noaptea-si bate miezul si clopotele-i ard,
Cand gura ta strabate hotar dupa hotar
In alergarea-i dulce prin crengile de brad.
Doar ochii tai iubitoimi pun sub perne dor
Si ma-nvelesc cu pleoapa albastrului senin,
Cand ma trezesc imi vine sa urlu si sa mor
Ca ochii ti-s departe si n-am cui sa ma-nchin.,..
Am sa te-astept iubito, mai multe nopti in randuri
Si-am sa-ti astern in cale oglinzi intregi cu focuri,
Poate-ai sa vii chiar toata cu miile de ganduri
Sa mergem impreuna sprea noaptea altor jocuri !
Stelian Maria
Cand noaptea-si bate miezul si clopotele-i ard,
Cand gura ta strabate hotar dupa hotar
In alergarea-i dulce prin crengile de brad.
Doar ochii tai iubitoimi pun sub perne dor
Si ma-nvelesc cu pleoapa albastrului senin,
Cand ma trezesc imi vine sa urlu si sa mor
Ca ochii ti-s departe si n-am cui sa ma-nchin.,..
Am sa te-astept iubito, mai multe nopti in randuri
Si-am sa-ti astern in cale oglinzi intregi cu focuri,
Poate-ai sa vii chiar toata cu miile de ganduri
Sa mergem impreuna sprea noaptea altor jocuri !
Stelian Maria
Pomul de craciun
Eu ti-am adus iubito padurea mai aproape
Si-i toata ninsa astazi, din crestet pana-n talpi,
Te-asteapta doar pe tine, cu gheata pe sub pleoape
Si nu te teme inca, nu figureaza-n harti...
E o padure verde, acum in miez de iarna,
In cinstea ta isi leaga chiar clopotei la gat,
Si nu e prea tacuta si zau nu face larma,
Te-asteapta doar pe tine sa-ti tina de urat.
Ea stie c-ai sa vii, asa i-am spus azinoapte,
Te-asteapta sa-ti sarute privirile si-atat,
Si te iubeste toata, si iti vorbeste-n noapte
Padurea ta cu frunze si clopotei la gat...
Stelian Maria
Si-i toata ninsa astazi, din crestet pana-n talpi,
Te-asteapta doar pe tine, cu gheata pe sub pleoape
Si nu te teme inca, nu figureaza-n harti...
E o padure verde, acum in miez de iarna,
In cinstea ta isi leaga chiar clopotei la gat,
Si nu e prea tacuta si zau nu face larma,
Te-asteapta doar pe tine sa-ti tina de urat.
Ea stie c-ai sa vii, asa i-am spus azinoapte,
Te-asteapta sa-ti sarute privirile si-atat,
Si te iubeste toata, si iti vorbeste-n noapte
Padurea ta cu frunze si clopotei la gat...
Stelian Maria
Asteptare
Te-astept iubito asta seara
Cu torte-aprinse-n falduri de smarald,
Sub coviltirul unei nopti de ceara
Te-astept iubito asta seara...
Intre cuvinte ti-am facut culcusul,
Sa mergem in gradina mea cu cai
Si nu te teme, nu e greu urcusul,
Te-astept iubito, hai...
Mi-am invartit pe dupa deget luna,
Te-astept la nunta mea cu cai...
Mi s-a uscat in aer trista mana,
Te-astept iubito, hai !
Stelian Maria
Cu torte-aprinse-n falduri de smarald,
Sub coviltirul unei nopti de ceara
Te-astept iubito asta seara...
Intre cuvinte ti-am facut culcusul,
Sa mergem in gradina mea cu cai
Si nu te teme, nu e greu urcusul,
Te-astept iubito, hai...
Mi-am invartit pe dupa deget luna,
Te-astept la nunta mea cu cai...
Mi s-a uscat in aer trista mana,
Te-astept iubito, hai !
Stelian Maria
Viitor
Bondari, bolnavi, berbeci, bouri,
Biserici, babe bucuroase,
Bodoganind barfesc batrani
Barfindu-si bolile buboase...
Colaci, camasi, casute, conturi,
Cantare care cresc copii,
Crispate cete cara corturi...
Cararile cer capatai !
Stelian Maria
Biserici, babe bucuroase,
Bodoganind barfesc batrani
Barfindu-si bolile buboase...
Colaci, camasi, casute, conturi,
Cantare care cresc copii,
Crispate cete cara corturi...
Cararile cer capatai !
Stelian Maria
F-L
Frunza frageda, fierbinte
Fumega furand fuioare,
False fug fierate flinte
Feti-frumosi furand fecioare...
Langa lacul lunecand
Lupi lihniti latrau la lana
Lebedele leganand
Luntrea leganata-n luna.
Stelian Maria
Fumega furand fuioare,
False fug fierate flinte
Feti-frumosi furand fecioare...
Langa lacul lunecand
Lupi lihniti latrau la lana
Lebedele leganand
Luntrea leganata-n luna.
Stelian Maria
Regina ghetii
Te-am dezvelit iubito, din ninsori,
Cand mi te-ai scurs pe pleoapa-mi pamantie,
Caldura mea se naste prea tarzie
Sa-ti mai topeasca gheata uneori...
In jurul tau stau fulgii mii, strajeri
Cu lancile-ascutite-n promoroaca
Si caii lor, parca in joaca
Mai sfarma sub copite primaveri.
Stelian Maria
Cand mi te-ai scurs pe pleoapa-mi pamantie,
Caldura mea se naste prea tarzie
Sa-ti mai topeasca gheata uneori...
In jurul tau stau fulgii mii, strajeri
Cu lancile-ascutite-n promoroaca
Si caii lor, parca in joaca
Mai sfarma sub copite primaveri.
Stelian Maria
Tu...
Frunze lungi si frunze moarte
Se intorc spre asfintit,
Paste dorul mere coapte,
Tu te nasti din infinit...
Vii spre mine ca o dulce,
Verde lacrima de tei,
Tu esti pasare, eu cruce,
Si te-asezi pe anii mei.
Stelian Maria
Se intorc spre asfintit,
Paste dorul mere coapte,
Tu te nasti din infinit...
Vii spre mine ca o dulce,
Verde lacrima de tei,
Tu esti pasare, eu cruce,
Si te-asezi pe anii mei.
Stelian Maria
vineri, 14 ianuarie 2011
Franta... copilul teribil al Europei
Franţa a blocat vineri, la Bruxelles, adoptarea unui raport tehnic, privind aderarea României la Schengen, cerând să reexamineze un raport tehnic privind implementarea în România a interfaţei umane a sistemului informatic SIS / SIRENE, în baza căruia operează Spaţiul Schengen, conform RFI, informează Mediafax.
Subiectul va fi probabil înscris pe agenda viitoarei reuniuni a grupului de evaluare Schengen, în 28 ianuarie, când se va constata dacă Franţa ridică sau nu vreo obiecţie elementelor textului.
Raportul realizat de experţi europeni şi prezentat în cadrul unui grup de lucru de evaluare Schengen la Bruxelles arată că România este gata şi din acest punct de vedere, pentru a se integra în spaţiul liberei circulaţii.
Alte rapoarte de evaluare a frontierelor terestre şi aeriene au fost deja aprobate la Bruxelles în 2010.
Acum, toate statele membre au acceptat raportul, cu excepţia Franţei, care a blocat practic procesul de adoptare formală a documentului, au explicat surse europene, relatează RFI.
Tot acum au fost discutate şi două rapoarte privind Bulgaria (sistemul informatic SIS / SIRENE) şi rezultatele reevaluării frontierei terestre între Bulgaria şi Turcia.
Aceasta a primit un aviz negativ din partea experţilor UE, prin urmare Franţa, Germania şi Finlanda au cerut o a doua reevaluare.
(sursa Romania Libera)
In ce ma priveste cred ca Franta stie ce vrea... sau mai bine spus stie de ce... Un rol de mare putere si nu cu Romania concureaza pentru asta ci cu Germania.
cu toate astea ca roman ma simt jignit de atitudinea Frantei, tara care nu ar trebui sa uite cat rau a facut Romaniei in anii `70-`90... asta prin embargourile care au decimat Europa de est pentru a o transforma intr-o piata de desfacere pentru vestici.
Eu am incetat sa mai cumpar ceva frantuzesc si prin asta boicotez, ca roman, aceasta tara. Cred ca este de datoria mea sa ma opun Frantei si ma intreb cand se se vor naste in Romania politicieni care inceteaza sa mai linga funduri paroase de tot soiul ???
hai sa incetam sa ne mai numim "francofoni"... macar pentru ca Franta era un fel de rahatel cu ochi acum 4000 de ani cand in spatiul Carpatic exista deja o civilizatie ! cred ca francezii ar trebui sa se autonumeasca "dacofoni " !
am un amic francez in zona mea... ce isi aude amaratul asta de la mine sigur va puteti inchipui ! mai am un pic si-l fac roman ! :))
Stelian Maria, cu drag pentru Romania (no, ca iar fac rime :) )
Subiectul va fi probabil înscris pe agenda viitoarei reuniuni a grupului de evaluare Schengen, în 28 ianuarie, când se va constata dacă Franţa ridică sau nu vreo obiecţie elementelor textului.
Raportul realizat de experţi europeni şi prezentat în cadrul unui grup de lucru de evaluare Schengen la Bruxelles arată că România este gata şi din acest punct de vedere, pentru a se integra în spaţiul liberei circulaţii.
Alte rapoarte de evaluare a frontierelor terestre şi aeriene au fost deja aprobate la Bruxelles în 2010.
Acum, toate statele membre au acceptat raportul, cu excepţia Franţei, care a blocat practic procesul de adoptare formală a documentului, au explicat surse europene, relatează RFI.
Tot acum au fost discutate şi două rapoarte privind Bulgaria (sistemul informatic SIS / SIRENE) şi rezultatele reevaluării frontierei terestre între Bulgaria şi Turcia.
Aceasta a primit un aviz negativ din partea experţilor UE, prin urmare Franţa, Germania şi Finlanda au cerut o a doua reevaluare.
(sursa Romania Libera)
In ce ma priveste cred ca Franta stie ce vrea... sau mai bine spus stie de ce... Un rol de mare putere si nu cu Romania concureaza pentru asta ci cu Germania.
cu toate astea ca roman ma simt jignit de atitudinea Frantei, tara care nu ar trebui sa uite cat rau a facut Romaniei in anii `70-`90... asta prin embargourile care au decimat Europa de est pentru a o transforma intr-o piata de desfacere pentru vestici.
Eu am incetat sa mai cumpar ceva frantuzesc si prin asta boicotez, ca roman, aceasta tara. Cred ca este de datoria mea sa ma opun Frantei si ma intreb cand se se vor naste in Romania politicieni care inceteaza sa mai linga funduri paroase de tot soiul ???
hai sa incetam sa ne mai numim "francofoni"... macar pentru ca Franta era un fel de rahatel cu ochi acum 4000 de ani cand in spatiul Carpatic exista deja o civilizatie ! cred ca francezii ar trebui sa se autonumeasca "dacofoni " !
am un amic francez in zona mea... ce isi aude amaratul asta de la mine sigur va puteti inchipui ! mai am un pic si-l fac roman ! :))
Stelian Maria, cu drag pentru Romania (no, ca iar fac rime :) )
miercuri, 12 ianuarie 2011
Cateva adrese ...
http://www.youtube.com/watch?v=1M870-CyVhA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Cbe3VSlAOTI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=28frNfd9VNU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=1S22AcePOrY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=CpHqoW1iByA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TA55uJW108U
http://www.youtube.com/watch?v=hjjn4Jp_U08&feature=related
Cum sa te mai numesti PSD-ist urmas al lui FSN si ION Iliescu ???
Totusi iata ca sunt romani "de nadejde" ai lui Ion Iliescu, romani care se mandresc cu crimele comuniste si crimele regimului Iliescu. Urmati aceste adrese.
Stelian Maria
http://www.youtube.com/watch?v=Cbe3VSlAOTI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=28frNfd9VNU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=1S22AcePOrY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=CpHqoW1iByA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TA55uJW108U
http://www.youtube.com/watch?v=hjjn4Jp_U08&feature=related
Cum sa te mai numesti PSD-ist urmas al lui FSN si ION Iliescu ???
Totusi iata ca sunt romani "de nadejde" ai lui Ion Iliescu, romani care se mandresc cu crimele comuniste si crimele regimului Iliescu. Urmati aceste adrese.
Stelian Maria
Ce e de facut ?
Singurul pas bun este eradicarea coruptiei, recuperarea averilor facute de politicieni, politisti, magistrati, vamesi, hoti de tot soiul, prin frauda. asezarea la carma tarii unui guvern de tehnocrati, tot asa si in parlament, presedintele ales sa fie unul scolit si tanar, cu sarm si inteligenta (avem romani scoliti la universitati de renume dar refuzati in romania de catre niste imbecili de militieni sau procurori cu scunul subred), Un prim ministru cu scoala buna in strainatate, lasati romanii care au invatat la Oxford si alte scoli bune sa intre in structurile cheie ale tarii, implicarea romanilor stabiliti in strainatate in structurile de conducere ale Romaniei, macar ca ambasadori in tarile unde traiesc, astea ar duce la o revigorare a sanatatii Romaniei si a poporului sau. Romanii din strainatate s-au adaptat unor culturi si unor mentalitati fara de care Romania nu va putea sa concureze de la egal la egal cu occidentul (ravnit de altfel de majoritatea romanilor).
Nu mai dati vina pe diaspora pentru nereusite... nici nu stiti cat de mult am ajutat noi Romania... cu toate astea ne huliti si dati de multe ori vina pe noi. Romania nu ar fi ajuns in EU si NATO fara ajutorul intens al diasporei !
Stelian Maria
Nu mai dati vina pe diaspora pentru nereusite... nici nu stiti cat de mult am ajutat noi Romania... cu toate astea ne huliti si dati de multe ori vina pe noi. Romania nu ar fi ajuns in EU si NATO fara ajutorul intens al diasporei !
Stelian Maria
Tara arde si baba se piaptana
Nu inteleg cum de unii se mandresc ca au ajuns in preajma lui Ion Iliescu. Eu am ajuns aproape de el si m-am repezit spre acest ucigas sa-l strang de gat... si o faceam daca nu era pazit mai ceva decat Obama.
Nu am nimic cu PSD, avem nevoie de partide care sa concureze pentru sefia statului... eu am ce am cu cei care sub masca FSN-PSD, PNL-PDL, etc., au jefuit Romania si au ajuns mari bogati peste noapte cand in 1989 nimeni nu dadea pe ei macar un muc suflat in scarba.
Cei ce se mandresc azi cu trecutul social democrat de dupa 1989 sunt pentru mine oameni care au fost mintiti si care au ramas asa !
Nu imi place nici domnia lui Basescu. De fapt in Romania nu avem inca o clasa politica capabila sa scoata tara din impas, si asta pentru ca hotia e la rang de sport national in tara noastra... si ma refer la hotia politica !
Sper intr-o social-democratie romaneasca capabila sa scoata tara din impas, doar ca atat cat va inchinati unor tradatori si ucigasi ca Ion Iliescu nu va vad capabili sa salvati tara.
Cat va inchinati lui Iliescu si nu sunteti in stare sa veniti cu idei noi care nu depind de liniile de partid impuse de acel bolsevic care nu a unit Romania cu Moldova atunci cand a avut ocazia, atunci nu veti avea sprijinul meu si voturile noastre.
In rest numai de bine,
Stelian Maria
Nu am nimic cu PSD, avem nevoie de partide care sa concureze pentru sefia statului... eu am ce am cu cei care sub masca FSN-PSD, PNL-PDL, etc., au jefuit Romania si au ajuns mari bogati peste noapte cand in 1989 nimeni nu dadea pe ei macar un muc suflat in scarba.
Cei ce se mandresc azi cu trecutul social democrat de dupa 1989 sunt pentru mine oameni care au fost mintiti si care au ramas asa !
Nu imi place nici domnia lui Basescu. De fapt in Romania nu avem inca o clasa politica capabila sa scoata tara din impas, si asta pentru ca hotia e la rang de sport national in tara noastra... si ma refer la hotia politica !
Sper intr-o social-democratie romaneasca capabila sa scoata tara din impas, doar ca atat cat va inchinati unor tradatori si ucigasi ca Ion Iliescu nu va vad capabili sa salvati tara.
Cat va inchinati lui Iliescu si nu sunteti in stare sa veniti cu idei noi care nu depind de liniile de partid impuse de acel bolsevic care nu a unit Romania cu Moldova atunci cand a avut ocazia, atunci nu veti avea sprijinul meu si voturile noastre.
In rest numai de bine,
Stelian Maria
marți, 11 ianuarie 2011
"Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine".
Clasa politica si o parte din cei ce ar trebui sa aplice legile,
De ce mă ameninţă că intră România în colaps.
În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut.
Comuniştii, ne luau la contract vitele si chiar porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.
Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească.
Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi fiind, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunilor noştri.
Şi-acum aud că România se duce fix în faliment.
Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidar nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea.
Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate.
Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit.
- Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.Voi, clasa politică,
l-aţi transformat în monstru.
- Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Cu contribuţia anterioară, în ordine procentelor de reprezentare în structurile politice, a PSD (30%), a PNL(15%), a UDMR (6%) etc...
Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă i-aţi vârât pe gât.
- Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.
- Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie.
Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem.
- Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.
- Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României.
- Nu mama - mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre.
- Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani- pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştri voştri, ai clasei politice.
- Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari!
- V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu.
- Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică.
- Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.
Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!
Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă.
Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere.
Ce ce curaj? Cu ce moralitate?
Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi- vă întâi pe voi!
Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi.
După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.
După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei.
1.Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.
2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!
3. Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.
4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul?
5. Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale.
6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.
7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege.
8.După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări.
Asta este România, dle Băsescu. O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă.
Cu stima
Lt.col.rz.
ing.Gheorghe NEDELCU
Sef compartiment GIS C.J. Bihor
De ce mă ameninţă că intră România în colaps.
În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut.
Comuniştii, ne luau la contract vitele si chiar porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.
Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească.
Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi fiind, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunilor noştri.
Şi-acum aud că România se duce fix în faliment.
Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidar nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea.
Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate.
Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit.
- Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.Voi, clasa politică,
l-aţi transformat în monstru.
- Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Cu contribuţia anterioară, în ordine procentelor de reprezentare în structurile politice, a PSD (30%), a PNL(15%), a UDMR (6%) etc...
Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă i-aţi vârât pe gât.
- Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.
- Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie.
Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem.
- Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.
- Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României.
- Nu mama - mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre.
- Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani- pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştri voştri, ai clasei politice.
- Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari!
- V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu.
- Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică.
- Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.
Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!
Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă.
Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere.
Ce ce curaj? Cu ce moralitate?
Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi- vă întâi pe voi!
Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi.
După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.
După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei.
1.Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.
2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!
3. Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.
4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul?
5. Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale.
6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.
7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege.
8.După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări.
Asta este România, dle Băsescu. O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă.
Cu stima
Lt.col.rz.
ing.Gheorghe NEDELCU
Sef compartiment GIS C.J. Bihor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)