toateBlogurile.ro

vineri, 23 aprilie 2010

Inceputul unui sfarsit

Intrand pe strada Temisana am fost surprins de linistea care domnea in jurul radioului din Bucuresti... nu era cum se spunea la tv., cum ca acolo erau atacati si ca se faceau apeluri disperate catre populatie pentru a crea un zid de carne vie in jurul acestei institutii strategice.
Am intrat intr-o casa cu etaj, casa aflata peste drum de intrarea in cladirea radioului. aici eram cel putin 8 civili si un tip in uniforma garzilor patriotice, un tip cu o mitraliera de companie.
Unul dintre civili a cazut cu gatul sfasiat de un glont. Din fericire a fost o rana urata dar de suprafata. L-am ajutat sa ajunga la spital.
Focurile de arme erau din ce in ce mai intense. Am fost asaltati din toate directiile si sunt sigur ca s-a tras in noi si din cladirea radio.
Aceasta noapte a fost un infern. nu mai existau geamuri si usi. Gloantele zburau ca la ele acasa dar in afara de tencuiala de pe pereti nu ne-am mai ales cu victime.
Cel cu costum de garzi a lasat mitraliera si a plecat. Am preluat aceasta arma si am incercat sa ripostez in sens opus radioului.
Am fost atacati din scara care urca spre noi. Cei care urcau trageau tiruri dracesti... am ripostat cu mitraliera si s-au facut nevazuti.
In recele lui decembrie sudoarea imi inunda fruntea. Adrenalina imi umplea golul mintii si mintea mi se scurgea catre degetul care strangea tragaciul armei. Credeam ca am sa mor si nu imi pasa. Eram fericit ca macar incercam si eu sa pun capat unei terori a mafiei comuniste, a celor care au tot furat si tradat Romania.

Voi reveni,

Stelian Maria

2 comentarii:

  1. vremuri...grele, reusesti sa aduci in fata ochilor mintii, sunt in viata momente cind viata in sine nu are nici o valoare..e deposedata , atunci sunt momentele importante , care dau " greutate Valorii " Sa ne traiesti Stelian Maria, si sa continui sa ne aduci in amintire aceste valori..

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc pentru acest comentariu ! sunt surprins sa vad ca oamenii isi aduc aminte de mine. sigur ca voi veni cu noutati. sper intr-o Romanie asa cum o visam in 1989-1990.

    RăspundețiȘtergere