In trairile mele din Suedia am intalnit multi romani sau minoritati din Romania. Intamplarile de tot genul sunt interesante dar nu le povestesc aici. Sper ca voi reusi sa imi termin cartea unde voi fi mai explicit.
Intr-o noapte am visat cum ca ma aflam in biserica unde sunt ingropati parantii mei.
Eram singur in biserica si aceasta s-a luminat puternic. O voce clara, blanda dar hotarata mi-a spus: "vei primi o veste buna la Sobor"!
Mi-am amintit visul si am sperat. Acest vis era poate capatul tunelului pentru mine.
Nervii mei erau la pamant si multumesc cerului ca romanasii nostri nu au indraznit atunci sa se masoare cu mine mai mult decat sa ma muste de fund de la multi metri distanta si pe la spate. Nu cred ca le-ar fi prins bine sa simta pe pielea lor toata acumularea mea de energii care mai de care mai ciudate.
In dimineata zilei de sf. Ion (ma numesc si Ion) asistentul care se ocupa de cazul meu m-a chemat la el in birou si mi-a intins mana spunandu-mi "bine ai venit in Suedia" ! Eu i-am multumit si l-am intrebat de ce m-a chemat in birou... cred ca eram bine dus cu pluta, ca sa incerc sa fiu in ton cu felul nostru romanesc de a ne exprima, pentru ca asistentul respectiv, Ingvar, m-a atentionat ca repetam totul... genunchii mi-au devenit un fel de arcuri... tremuram si plangeam ca prostul, sau ca un om caruia noua si necunoscuta jungla era oricum mai buna decat jungla materna de unde venea.
Da, sf. Ion este de fapt "soborul sfantului Ioan Botezatorul" si ceea ce visasem cu 5 luni in urma se adeverise.
Nu vreau sa fac reclama bisericii ci unei mase de preoti care traiesc din a-i minti pe oameni. Totusi ce am visat si s-a adeverit este o minune pe care nu mi-o pot explica. Nici nu accept explicatiile pamantene ale unor indivizi care vor sa lege biserica si propria lor existenta si de intamplarile traite de mine.
M-am retras tremurand si plangand in hohote.
Chitara mea a facut ca intr-o seara sa fiu chemat sa cant la o intrunire a comunei Karlshamn.
Primarul orasului m-a intrebat daca vreau sa raman in acest oras si i-am raspuns ca vreau... nu aveam pe nimeni in tara asta.
Voi reveni,
Stelian Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu