Dupa Duminica Orbului", zi intrata in istorie prin manipularea maselor si fraudarea grosolana a alegerilor, fraudare care oricum nu-si avea sensul, sperantele noastre s-au vazut calcate in picioare. Ele practic nu mai existau.
In Geologie ne-am adunat, cele patru organizatii (G.i.d., Liga Studentilor, Alianta Poporului, 22 Decembrie) si am cazut de acord cu voturi 3 pro si unul impotriva ca protestul nostru nu-si mai are sensul, ca lupta noastra este zadarnicita si ca retragerea din Piata Universitatii trebuia facuta imediat.
Am anuntat intentiile noastre de a ne retrage din Piata, cu lacrimi in ochi. Multimea era dezorientata, multi dintre manifestanti plangeau si ne intrebau daca nu mai este vreo sansa ca noi sa ramanem pe baricade.
Ca o intarire a hotararii noastre vantul pusese stapanire pe Piata Universitatii facand zdrente tot ceea ce noi afisasem cu atata migala, tot ce noi desenasem si scrisesem pe mari bucati de panza... mai lipseau ciulinii Baraganului pentru a intregi un tablou al durerii, al infrangerii noastre.
Ne-am hotarat sa ne retragem ca organizatii dar protestul nostru a continuat individual, sprijinind Alianta Poporului cxa singura organizatie ramasa in Piata in mod oficial.
Toate incercarile noastre de dialog cu Ion Iliescu si cu guvernantii autoinstalati ai Romaniei au fost in zadar. Iliescu ne-a numit, cu scoala Ceausista bine invatata, in fel si chip. Apelativul "GOLANI" si-a gasit rapid un renume intorcandu-se catre Ion Iliescu ca o sageata cu varful otravit !
Ne-am retras... cu toate astea eram in Piata fizic. Asa m-a gasit noaptea de 12-13 iunie 1990, noaptea numita de mine "noaptea lui Ion".
Voi reveni,
Stelian Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu