Ca o herghelie vantul m-a ucis
Cu suflarea-i lunga cat un cal troian,
Rascolindu-mi somnul dincolo de vis
Prin perdeaua vremii, noptilor la han.
A trecut un secol pana sa renasc,
Timpul ma arunca iarasi printre voi,
Am pe trup o frunza si in loc de basc
Paie impletite, pline cu noroi.
Asteptati cu totii sa va spun ceva...
Am povesti din tolba vietii de apoi,
Ca in loc de smoala curge baclava,
Ca cersesc la colturu draci flamanzi si goi...
Dragii mei, acolo noaptea-i peste tot,
In cazane fierbe sufletul pribeag,
Pentru nemurire esti supus la vot
Si atarni pe garduri tinand loc de steag !
Stelian Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu