vineri, 28 ianuarie 2011

Ploaia

Imi bate ploaia-n geam, parca esti tu
Venind din universuri fara teama
Cand vantul printre plete iti trecu
Sunand prin frunze clopote de-arama.

Te-aud in sticla geamului batand,
Cu-argintul picaturilor de ploaie,
Si te aduni, gingas alunecand
Iubito, pan` la mine in odaie.

Te strang in palma-mi mare pic cu pic
Si insetat apoi sa sorb din tine,
Eu am uitat ca sunt atat de mic
Si ca de fapt tu te reversi in mine.

Stelian Maria, 27/10/1996

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu