miercuri, 5 ianuarie 2011

In Suedia

Nu aveam puterea sa realizez ca primisem dreptul de stabilire in aceasta tara. Credeam ca este doar o farsa in plus pe care destinul mi-o juca nemilos.
De aici lucrurile au functionat rapid. Daca asta s-ar fi intamplat in Romania sigur ar fi durat ani si sigur nu s-ar fi rezolvat nimic pana nu as fi dat clasica si de ceva vreme obisnuita "spaga". Intrasem intr-un sistem care functiona ireprosabil.
Am primit un apartament cu doua camere si cu chiria platita de stat. In plus primeam pentru doua persoane o suma cu care reuseam sa traim, ba chiar ne permiteam o masina.
La scurt timp dupa primirea apartamentului am inceput scoala pt limba suedeza. A fost o provocare luata in serios de mine si trecuta cu bine.
Anul era 1992... "ea" nu putea fara "mama" si asa am pus umarul ca mama ei sa ajunga in Suedia si sa ramana un parazit al acestei societati. De fapt mi-am dat singur foc la valiza si mi-am incasat repercusiunile prost si dur.

Soacra cea din povestile romanesti a venit si am facut totul sa se simta bine.
Drept raspuns mi-am primit o muiere care dadea cu pumnul in masa sa se faca asa cum spunea ea. O mincinoasa cum nu am mai vazut si o ipohondra si o narcisista fara precedent pentru mine !
Intr-un apartament unde nu auzeai nici musca vecinilor aceasta femeie urla si dracuia si blestema si injura de parca trebuia sa o asculte cei ramasi in romania desi injuriile imi erau adresate fara sa fiu cel care le provoca.
Pana la familia aceasta nu am intalnit astfel de oameni, plini de rautate si plini de venin indiferent cat de bine le faceai !
"Ea" incerca sa imi spele creierul cum ca nu ne descurcam fara mama ei ! Din cauza firii mele prea blande am cam pus botul...

voi reveni,
Stelian Maria

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu