Cu soacra la pachet
Nu am idei preconcepute despre soacre si socri. Nu sunt un tip dusmanos si rau.
Cu toate astea parca traiam cel mai umil moment al vietii mele incercand sa fac totul ca "ea" si cu mama ei sa se simta bine. Credeam ca asa ajungeam sa le arat ca viata poate fi vazuta si in roz cu buline albastre decat in negru cum o vedeau ele mereu.
Am inceput scoala pentru limba suedeza. "Ea" facea totul sa ajunga la scoala cat mai tarziu cu putinta desi incepeam la ora 8.00 . Cand era secretara de director in loc de ora 7.00 incepea serviciul la oricand intre orele 8 si 10, "dar nu avea nimic cu directorul..." Daca ar fi lucrat pentru mine o zburam de la a treia intarziere la serviciu ! Sincer, imi era rusine sa ajung in clasa cu 1-2 ore mai tarziu intr-o tara in care se pune mare accent pe punctualitate.
Una din surorile ei a venit in vizita la noi. Intre cele doua surori si mama lor a intervenit o cearta cumplita, cu injuraturi si blesteme, cu amenintari si cu lucruri aruncate prin casa. Am potolit totul numai ducandu-i sora la gara aproape fortat.
De atunci am tot incercat si cu greu am reusit sa o mut pe "soacra" in alt apartament. Credeam ca va fi mai bine...
Cand calatoream in Romania "ea" ma mintea ca se duce la vechi prieteni si mergea sa-l intalneasca pe un "fost coleg de-al ei", unul pe care il iubise candva... un militian de la politia capitalei pe nume Dan Dogaru cu care se culca de parca eu eram doar o amintire.
Timpul a trecut, mi-am gasit un serviciu destul de bine platit si economia mea a reinceput sa fie stabila. Am cumparat o vila intr-o zona centrala. Soacra a venit si ea si 2 saptamani nu a mai plecat desi statea la doar 1 km distanta... ba chiar isi muta lucruri la noi. Am trimis-o acasa.
"Ea" a ramas gravida. In toata aceasta perioada i-am facut viata frumoasa. Nu i-a lipsit nimic si am avut o grija de ea cum nu multe femei in lumea asta se pot lauda cu asa ceva.
August 1998... Am fost alaturi de ea tot timpul pana cand a nascut prin cezariana.
Mi-am luat in brate baiatul nou nascut si nu l-am lasat o clipa de la pieptul meu, de la caldura mea, pana cand dupa niste ore "ea" s-a trezit.
Credeam ca insfarsit totul se va aseza si acest copil minunat va fi cheia unei intelegeri bune pentru viitor.
Nu a fost sa fie asa !
Voi reveni,
Stelian Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu